Unde le-a fost capul când le-au inventat? Aceste obiecte nu au folosit la nimic

Nu au folosit niciodată la nimic, nu au fost produse de vreo companie şi nici măcar nu au fost făcute publice, însă ocupă un loc de cinste în istoria celor mai ciudate invenţii ale tuturor timpurilor. O colecţie rară de fotografii cu diferite creaţii tehnologice bizare a fost expusă la Muzeul londonez de Artă Contemporană şi a reuşit să stârnească amuzamentul a mii de vizitatori.

Camionul cu 10 roţi a fost conceput să urce pante de 65 de grade şi a fost testat pe terenul accidentat din Anglia anilor 1936. Din păcate, povestea invenţiei s-a încheiat aici pentru că nu a reuşit să îşi demonstreze utilitatea nici pentru constructorii de maşini şi nici pentru industria militară.

În America anului 1921, radioul era la loc de cinste, iar gospodinele se dădeau în vânt după teatrul radiofonic şi emisiunile muzicale. Aşa că a fost inventat căruciorul pentru bebeluşi dotat cu radio şi antenă ultrasensibilă. Nu s-a produs în serie pentru că... nu avea nici o utilitate. 

Scaunul pentru pietonii beţivi a fost invenţia anului în Paris, în 1924. Dispozitivul se monta în faţa bolidului şi era destinat bărbaţilor care se împleticeau pe drum. Nu l-a cumpărat nimeni, aşa că a dispărut de pe piaţă.

Bicicleta amfibian a fost o hidoşenie lansată în Paris în 1932. Teoretic, trebuia să îi transporte pe biciclişti inclusiv în deplasarea pe apă, dar mulţi amatori de ciclism s-au răsturnat în timp ce o testau aşa că a dispărut.

Ciocul care îţi ţine faţa caldă inclusiv pe perioada lunilor geroase a fost lansat în Montreal, Canada, în anul 1939. Dar invenţia nu a părăsit vitrina, femeile preferând să-şi mascheze faţa tot în fular. Pianul pentru pat a fost creat şi prezentat în Anglia în 1935. 

Dotat cu o claviatură care se putea detaşa, pianul a fost conceput pentru persoanele imobilizate la pat, dar nu s-au vândut decât cinci astfel de instrumente, aşa că a dispărut în acelaşi an de pe piaţă. 

Primul radio portabil a fost ataşat la pălărie şi a fost inventat de un american creativ în anul 1931. Însă în afară de el, radioul nu a fost folosit de nimeni altcineva. Pălăria cu radio a fost împrumutată şi testată de doi ziarişti şi un bancher, care după ce şi-au enervat colegii cu un zgomot de fond enervant i-au restituit-o inventatorului. Nici o companie nu a vrut să cumpere invenţia şi să o producă în serie.