Unul din 6 adolescenți, victimă a hărțuirii online. UE cere măsuri drastice împotriva abuzurilor

Parlamentul European cere măsuri mai ferme împotriva hărțuirii cibernetice, avertizând că legislația actuală nu ține pasul cu amploarea fenomenului. Într-o rezoluție adoptată joi, eurodeputații atrag atenția că atât instrumentele existente la nivelul Uniunii, cât și cele naționale, nu sunt suficient de eficiente pentru a combate creșterea alarmantă a abuzurilor din mediul online.

Documentul scoate în evidență dimensiunea problemei: unul din șase adolescenți susține că a fost victima hărțuirii cibernetice, iar unul din opt recunoaște că a avut un comportament agresiv față de alte persoane pe internet. În acest context, Parlamentul solicită introducerea unor sancțiuni mai dure și cu efect descurajator, dar și simplificarea procedurilor prin care victimele pot raporta astfel de incidente, scrie Digi24.

Măsuri mai dure cerute la nivel european

Totodată, europarlamentarii cer eliminarea diferențelor legislative dintre statele membre, astfel încât fenomenul să fie tratat unitar și la adevărata sa gravitate. Aceștia solicită Comisia Europeană să analizeze posibilitatea definirii la nivel european a hărțuirii cibernetice și să stabilească dacă aceasta ar trebui inclusă în categoria infracțiunilor cu caracter transfrontalier. De asemenea, este luată în calcul extinderea listei de infracțiuni recunoscute la nivelul UE pentru a include și faptele motivate de ură.

Un alt punct sensibil vizează protecția copiilor. Parlamentul critică lipsa unor instrumente eficiente pentru depistarea conținutului online care implică abuzuri sexuale asupra minorilor și cere acțiuni rapide din partea instituțiilor europene. Platformele digitale sunt încurajate să adopte mecanisme voluntare de raportare și să contribuie activ la combaterea acestui tip de conținut.

Presiunea este direcționată și către marile platforme online, care sunt chemate să își asume un rol mai responsabil în prevenirea și limitarea hărțuirii cibernetice. Eurodeputații avertizează că anumite modele de afaceri favorizează răspândirea conținutului toxic, afectând în mod special minorii, femeile și comunitatea LGBTIQ+. În plus, sistemele de recomandare hiperpersonalizate sunt criticate pentru că pot amplifica vizibilitatea mesajelor de ură.

În acest context, Parlamentul cere aplicarea riguroasă a prevederilor privind protecția minorilor din Regulamentul european pentru servicii digitale (DSA) și solicită accelerarea anchetelor aflate în desfășurare. Totodată, respinge orice inițiativă de relaxare a acestor reguli.

Victimele, în centrul noilor măsuri

Creșterea utilizării inteligenței artificiale în scopuri abuzive reprezintă o altă preocupare majoră. Eurodeputații semnalează riscurile generate de conținutul deepfake sau de distribuirea imaginilor intime fără acordul persoanelor implicate și cer respectarea normelor europene privind etichetarea materialelor generate cu ajutorul IA. În același timp, solicită interzicerea aplicațiilor care permit modificarea imaginilor în scopuri abuzive.

Rezoluția pune accent și pe sprijinul acordat victimelor. Se cere alocarea de fonduri suplimentare pentru organizațiile care oferă asistență și integrarea măsurilor de combatere a hărțuirii cibernetice în politicile naționale de sănătate mintală. Statele membre sunt încurajate să investească mai mult în prevenție, educație și campanii de informare dedicate copiilor, părinților și profesorilor, dar și să aplice rapid legislația europeană privind drepturile victimelor.

Hărțuirea online este considerată o amenințare tot mai serioasă pentru siguranța digitală, în special în rândul tinerilor, având consecințe de lungă durată asupra celor afectați. Potrivit datelor citate, 92% dintre cetățenii Uniunii Europene consideră că autoritățile ar trebui să intervină mai ferm în acest domeniu.

În încercarea de a răspunde acestor preocupări, Comisia Europeană a prezentat în februarie 2026 un plan de acțiune dedicat combaterii hărțuirii cibernetice. Cu toate acestea, Parlamentul European subliniază că diferențele legislative dintre statele membre rămân semnificative, unele țări având deja cadre juridice specifice, precum legislația cunoscută drept „legea Coco” din Irlanda.