5 defecte ale noului pasaj subteran de la Casa Presei

Aşteptat ca ploaia în zilele caniculare, noul pasaj subteran de la Casa Presei a fost deschis circulaţiei, ieri dimineaţă, în prezenţa primarului Sorin Oprescu. Realizat cu scopul de a aerisi traficul auto în intersecţia de la Piaţa Presei, pasajul prezintă mai multe defecte, scăpate din ochi de constructori şi de oficialii primăriei.

Noul colos din beton, care asigură alternativă de intrare în oraş, se bifurcă sub Piaţa Presei Libere pentru a descărca traficul auto pe Şos. Kiseleff şi pe Bd. Mărăşti. La cum stau lucrurile acum, pasajul va genera noi probleme de trafic pe Bd. Mărăşti, la ieşirea din pasaj, şi pe Şos. Kiseleff, în zona Arcului de Triumf. Cel puţin asta intuiesc şoferii care au circulat ieri prin pasaj. Explicaţia lor este întărită de modul în care a fost gândită subtraversarea intersecţiei.

A costat 75 de milioane de lei

1. La intrarea în pasaj, pe Şos. Bucureşti-Ploieşti, şoferii circulă liber, cu viteze peste limita admisă, însă elanul le e tăiat când ajung la suprafaţă. La ieşirea pe Bd. Mărăşti se vor crea cele mai mari aglomerări auto, mai ales din cauza semaforului de aici, care, în prezent îi obligă pe şoferi să stea la stop vreme de două minute. Reprezentanţii Municipalităţii spun că vor regla, în viitor, timpul de aşteptare la semafoare în funcţie de trafic. Până atunci se vor face experimente.

2. Absolut revoltător este faptul că cei care au realizat pasajul nu au prevăzut guri de evacuare a apei de ploaie „în vale”, adică la bază, ci în aval, pe una dintre laturile rampelor de acces şi ieşire. La prima ploaie torenţială acest pasaj se va inunda, la fel ca Pasajul Unirii.

3. Pasajul e iluminat corespunzător doar pe culoarul de acces pe Şos. Kiseleff. Pe breteaua care asigură accesul spre Bd. Mărăşti lumina e „chioară”. În plus, constructorii nu au amplasat plăcuţe reflectorizante pe toată lungime pereţilor, pentru ca şoferii să se repereze în spaţiu pe timp de noapte. Pentru a-i împăca pe biciclişti, constructorii au trasat o pistă pentru vehicule pe două roţi, însă traseul ei nu are nici o noimă.

4. Asfaltul proaspăt turnat prezintă deja denivelări.

5. Când ieşi la suprafaţă te întâmpină un peisaj de coşmar: spaţii verzi încă neamenajate, cabluri care atârnă în pomi, trotuare neasfaltate şi un miros greu de bitum încins.

Iată de ce a meritat investiţia!

Pasajul a costat aproape 75 de milioane de lei şi cel puţin teoretic, va creşte capacitatea intersecţiei de a prelua autovehicule cu 30%. Eliminarea trecerilor de pietoni şi direcţionarea accesului pietonal prin subteran vor duce la menţinerea unui flux continuu al circulaţiei auto şi la creşterea siguranţei celor care merg pe jos. În opinia edililor, crearea unei benzi speciale pentru cei care circulă pe direcţia Fântâna Mioriţa-Bd. Mărăşti va duce la fluidizarea traficului. Rămâne de văzut dacă va fi aşa.