7.000 de refugiaţi iau cu asalt România?

Aproape 7.000 de refugiaţi ar putea ajunge, în perioada imediat următoare, în ţara noastră, conform unui plan al Uniunii Europene de rezolvare a „problemei imigranţilor”.

Un document intern al instituţiilor europene, ajuns în presa britanică, arată cum au împărţit liderii UE responsabilitatea faţă de problema refugiaţilor tuturor statelor membre. România ar trebui să deschidă porţile şi să găzduiască 6.937 de imigranţi, în vreme ce vecinii noştri bulgari au responsabilitatea acceptării a 2.313 oameni disperaţi şi terorizaţi de războaiele din ţările de baştină. Statele europene cu număr mare de locuitori şi puternice din punct de vedere economic, cum sunt Germania, Franţa şi Marea Britanie, vor fi obligate să găzduiască, fiecare, zeci de mii de năpăstuiţi. Măsura vizează distribuirea pe întreg continentul a celor 160.000 de refugiaţi, cei mai mulţi sirieni, afgani şi libieni, care au ajuns în Italia (39.600), Ungaria (54.000) şi Grecia (66.400) forţând graniţele.

160.000 de oameni, distribuiți la întâmplare

În prezent, România deţine şase centre de cazare pentru refugiaţi (Bucureşti, Giurgiu, Galaţi, Timişoara, Şomcuţa Mare – Maramureş şi Rădăuţi – Suceava), care dispun de 1.500 de locuri de cazare. Deşi au transmis deja oficialilor europeni că ţara noastră nu are condiţii pentru a se implica în gestionarea crizei refugiaţilor, autorităţile române sunt obligate să se adapteze situaţiei prin amenajarea unor noi centre de primire. Comisia Europeană va distribui tuturor statelor membre câte 6.000 de euro pentru hrana şi găzduirea fiecărui imigrant pentru următorii doi ani. România ar urma să primească 41,6 milioane de euro pentru sprijinul acordat refugiaţiilor.

Cum ajunge un refugiat azilant la noi

În România, Inspectoratul General pentru Imigrări e responsabil de preluarea imigranţilor. Refugiaţii care vor azil depun o cerere-tip la această instituţie, după care sunt amprentaţi şi programaţi la un interviu. Aici vor menţiona motivul pentru care cer protecţie socială. În 30-60 de zile Inspectoratul fie le recunoaşte statutul de refugiaţi, fie le acordă protecţie subsidiară, fie le respinge cererea. Pe toată perioada analizării dosarului, solicitanţii sunt cazaţi în centrele de primire, unde li se oferă hrană doar pentru a supravieţui. Dacă sunt acceptaţi ca azilanţi, imigranţii au dreptul la asigurare medicală, ajutor social, acces liber pe piaţa muncii. Dacă nu-şi permit o locuinţă, Inspectoratul le asigură 50% din costul chiriei, vreme de un an.

Imigranții au pornit pe jos spre Austria și Germania

Corespondenţă de la Budapesta

Imagini cutremurătoare în Budapesta. Imediat ce au auzit că autoritățile europene au luat decizia de a-i repartiza, la întâmplare, în toate țările UE, mii de refugiați din capitala Ungariei au pornit pe jos spre țările bogate din Vest.

„Înarmați” cu hărți ale Budapestei și cu fotografii ale cancelarului german Angela Merkel, refugiații, care au ocupat gara centrală Keleti au luat-o la pas pe străzi, vineri (4 septembrie). Destinațiile lor: Germania, cu generoasele ei ajutoare sociale, și Austria, țara tuturor posibilităților de pe bătrânul continent. „Numai moartea ne va putea opri”, spunea, cu ochi în lacrimi, unul dintre cei care au părăsit în grabă gara din Budapesta. Am mers în rând cu ei și au fost surprinși că afle că și țara noastră a fost desemnată să le ofere găzduire. „Nu am motive să aleg să merg în România. E o țară săracă, nu are bani. Vrem să mergem într-o țară care să ne poată ajuta. Am auzit despre România și știu în ce situație grea se află”, ne-a spus Mustafa, un tânăr irakian. Yussouf, un student sirian care doarme de peste o săptămână la metrou, crede că repartiția e discriminatorie. “N-ar fi corect să fim repartizaţi forţat într-o anumită ţară. Nu ştiu prea multe despre România, dar nu văd ce le-ar putea oferi această ţară refugiaţilor”.