A venit”Tăr-înainte”, echinocțiul de primăvară. De acum înainte ziua va fi mai lungă decât noaptea
Pe cer, planetele, soarele și luna nu știu de coronavirus și fenomenele astronomice decurg firesc, ca întotdeauna. Echinocțiu de primăvară sau începerea primăverii astronomice a avut loc netulburat, pe 20 martie, ora 5.50. Deși în popor acest fenomen înseamnă ziua egală cu noaptea, acest lucru este fals, pentru că se petrece de fapt cu o zi înainte
”Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului)”, a explicat pentur Click! directorul Observatorului Astronomic”Amiral Vasile Urseanu” din București. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă. Denumirea populară a fenomenului astronomic este "Târ Înainte", respectiv "Târ Înapoi". Durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopţii să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstiţiul de vară. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte șase luni.
Echinocțiu de primăvară, tradiții, obiceiuri, superstiții
Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea (la echinocţiul de primăvară) simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. Conform tradiţiei creştine, cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Învierea Domnului sau Sfintele Paşti este serbată întotdeauna în prima duminică după faza de Lună Plină, de după echinocţiu de primăvară. În popor se consideră că în această zi începe noul an agrar, iar în Moldova și Oltenia copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”. Strămoşii daci celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importanța sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general. Focuri se aprindeau în vechime, pentru a arde obiecte și haine specific iernii şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub formă”Focurilor Sfinţilor”. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care da direcţia pentru activităţi omeneşti specifice. Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie
Citiți și
Echinocțiul de toamnă 2019. Cele mai bizare superstiții
Când începe toamna astronomică. Cum ne afectează echinocțiul de toamnă