Ai credit în franci elveţieni? Deputaţii te lasă să fierbi

Legea conversiei creditelor în franci elveţieni este o nouă gură de oxigen pentru miile de români care au fost ademeniţi de bănci cu împrumuturi “avantajoase”. Mult-aşteptatul act normativ a ajuns marţi în plenul Camerei Deputaţilor şi era la un pas să treacă cu brio. Dacă deputaţii ar fi fost prezenţi la muncă. Dar nu a fost aşa!

Conversia creditelor din franci elveţieni în lei la cursul de la data semnării contractului de împrumut a ajuns marţi la votul final dn plenul Camerei Deputaţilor. Din păcate, şedinţa a fost suspendată din lipsă de cvorum şi urmează să fie rediscutată în cel mai scurt timp. Pentru mulţi români, aceasta  este o amânare greu de suportat.

Robert P. (36 de ani) aştepta marţi, cu sufletul la gură, o decizie a „aleşilor” în ceea ce priveşte francul elveţian. Moneda aceasta, văzută iniţial ca o adevărată salvare, i-a dat viaţa peste cap în ultimii ani. Povestea lui începe în 2007, când a luat un credit ipotecar de circa 64.000 de franci (echivalentul a 34.000 de euro). Pe atunci, cursul de schimb era foarte avantajos, circa 2 lei pentru un franc. ”M-am bucurat că am reuşit să-mi cumpăr un apartament cu două camere, nu foarte mare, dar suficient pentru nevoile mele şi ale prietenei mele. Rata lunară era şi ea suportabilă, circa 400 de franci, adică în jur de 1.600 de lei”, ne-a povestit tânărul din Bucureşti, care lucrează la o firmă de contabilitate.

În ianuarie 2015 însă, visul frumos s-a încheiat abrupt: a fost momentul în care francul elveţian pur şi simplu a „explodat”. ”Cursul de schimb a crescut la circa 5 lei, de la aproape 2 lei. Practic, rata s-a dublat, dintr-o dată. În plus, din cauză că în primii ani plăteşti mai mult dobânzile, am constatat că în ultimii 7 ani datoria nu scăzuse decât cu vreo 8.000 de franci. Eram într-o situaţie cumplită”, îşi aminteşte Robert. N-a stat cu mâinile în sân, ci a mers la bancă pentru a negocia o soluţie, în condiţiile în care, la noua valoare a francului elveţian, îi era imposibil să mai plătească ratele pentru apartament. ”Am reuşit să obţin o reducere a dobânzii şi o conversie în lei a creditului, pentru a nu mai depinde de cursul care putea sări, din nou, în aer. Acum însă, aştept să se aprobe în Parlament această lege, mi-ar fi de mare ajutor”, a conchis împrumutatul.

Deocamdată, legea mai întârzie puţin, până când domnii deputaţi vor catadicsi să vină la lucru. Marţi, nu s-a întrunit cvorumul necesar pentru votul final. Însă, în dezbaterea pe lege, au apărut modificări de ultimă oră: a fost eliminată condiţia legată de gradul de îndatorare, care era stabilit în comisii la 50%, dar a fost păstrat plafonul de 250.000 franci elveţieni peste care creditele nu se încadrează în noua lege. Concret, băncile sunt obligate să facă conversia în lei pentru soldurile rămase din împrumuturile în franci elveţieni ale cetăţenilor persoane fizice. Conversia se face la cursul de schimb al BNR de la data încheierii contractului şi se va realiza prin act adiţional agreat de consumator.

Şi CCR amână dezbaterea Legii dării în plată

Curtea Constituţională (CCR) a decis, marţi, să amâne dezbaterile pe tema Legii dării în plată, urmând ca discuţiile şi pronunţarea să fie făcute în şedinţa din 27 octombrie. În total, peste 500 de sesizări au fost făcute de reprezentanţii băncilor la acest act normativ, urmând ca judecătorii Curţii să decidă dacă vor prelua criticile ridicate în toate aceste cazuri sau le vor dezbate separat. Reprezentanţii băncilor au pledat pentru declararea ca neconstituţională a acestei legi, intrate în vigoare în 13 mai, pe motiv că prevederile acesteia acţionează retroactiv, suprimă drepturi constituționale şi impun voinţa unilaterală a debitorilor.