Aici se «coc» legume pentru supermarket

Au anticipat bine apariţia legii produselor româneşti. Micii producători din Vidra, judeţul Ilfov, aprovizionează de trei ani supermarketurile cu legume proaspete. Reporterii Click! s-au dus la faţa locului să vadă cum au reuşit şi de ce îi invidiază cei care au rămas să vândă în piaţă.

În Sinteşti, Creţeşti şi Vidra, sate şi comune aflate la puţin peste 20 de kilometri de Bucureşti, mai toată lumea cultivă legume. Nici nu putea fi altfel, căci pământul excepţional de aici e prietenos cu crudităţile pe care cu toţii le vrem pe masă. În vreme ce unii îşi vând marfa la piaţă sau o dau pe nimic samsarilor, alţii au înţeles că viitorul lor e legat de supermarketuri. Aici vin românii la cumpărături, aici vrea toată lumea să vândă. Astfel, s-au unit într-o cooperativă a producătorilor, pentru a putea fi luaţi în serios de magazine. Asociaţia „Legume de Vidra” aprovizionează marile magazine din Bucureşti şi din împrejurimi cu roşii, ardei, varză, salată, dovlecei şi vinete dintre cele mai proaspete.

„Afirmaţia că producătorii interni nu pot face faţă cerinţelor supermarketurilor nu e adevărată. Noi le dăm celor cu care colaborăm mai multe roşii decât pot ei vinde. În realitate sunt alte interese la mijloc. Supermarketurilor nu le convine să lucreze cu mai mulţi furnizori de marfă, ci doar cu unul, care îi oferă calitate, cantitate şi un preţ cât mai mic”, ne spune Sorin Popa (44 de ani), cel care a pus bazele asociaţiei de legumicultori din comuna Vidra.

Cooperativa are 15 membri activi, două camioane de transport marfă şi personal angajat. Oamenii din asociaţie se ajută la semănat şi la cules, fiindcă lucrează pentru un scop comun: asociaţia trebuie să livreze cantitatea de legume stabilită la începutul anului cu reprezentanţii lanţului de magazine. „Ei ne spun în luna ianuarie ce vor să producem în cursul acelui an. Noi ne facem planul după nevoile lor. În funcţie de suprafaţa de teren a fiecăruia, putem anticipa cât vom scoate din acel teren”, ne mai spune Sorin Popa. 

Marian Popescu (45 de ani) e preşedintele asociaţiei, dar şi producător de roşii şi varză. Cultivă roşii pe o suprafaţă de 2.000 mp (solar) şi varză şi conopidă pe alţi 1.500 mp. Soiul de roşii pe care îl livrează la supermarket, Zadurela, a fost ales de partenerii săi comerciali. Roşiile „româneşti” de la Sinteşti provin din seminţe franţuzeşti, adaptate condiţiilor de la noi. „N-a fost alegerea noastră. Asta vrea partenerul să producem. Însă e un soi excepţional, de gust şi mai rezistent decât altele”, spune producătorul.

Seminţele româneşti, care se mai produc cu greu la Institutul Legumicul de la Buzău, nu mai fac faţă provocărilor agriculturii intensive. Din vest vin unele mai rezistente la dăunători. Ele dau naştere unor legume care le concurează la gust şi le „bat” la aspect pe ale noastre. „Legumele 100% româneşti au fost scoase din uz tot de consumatori. Unii le ocolesc pentru că, spun ei, sunt prea moi şi se strică repede, iar alţii nu mai sunt capabili să facă diferenţa dintre ele”, e de părere Mariana Soare, cultivatoare de roşii, ardei şi salată.

«Mi-au cerut 1.000 de euro şpagă pentru o tarabă»

Producătorii din Vidra care nu au contract cu vreun supermarket îşi vând produsele la drumul mare sau în piaţa Pucheni, din sectorul 5 al Capitalei. Aici, munca lor are alt preţ, de obicei jumătate din cel meritat. „Venim aici cu duba plină de roade. Ni le cumpără samsarii, cei mai mulţi ţigani, la preţ de nimic. Marfa noastră e vândută în pieţe la un preţ de două ori mai mare. De ce nu merg eu în piaţă? Am fost, dar mi-au cerut 1.000 de euro şpagă pentru o tarabă. Unde e protecţia producătorului autohton?”, se întreabă Marin Bărbulescu din Vidra.

Nu ne-a spus în ce piaţă i s-a cerut mită pentru tarabă. În Piaţa Obor din Capitală, de exemplu, care e privată, închirierea unei tarabe costă 900 de lei/lună. Însă unui ţăran nu-i ajunge una singură, aşa că trebuie să ia două. Cu toate acestea, n-au nici o garanţie că la sfârşit de lună vor face profit sau vor ieşi în pierdere. De aceea, producătorii din Vidra care s-au codit să intre în cooperativă acum trei ani sunt decişi să facă acest pas la toamnă. S-au săturat să fie la cheremul samsarilor şi al administratorilor de pieţe.

Preţuri din Piaţa Pucheni

• Castraveţi: 2 lei/kg, iar la samsarii care sunt în pieţe costă 4 lei/kg
• Roşii: între 2 şi 2,5 lei/kg, la samsari 4 sau 5 lei/kg
• Ardei gras: 2 şi 2,5 lei/kg, la samsari 4 sau 5 lei/kg
• Vinete: 2 lei/kg, la samsari 4 lei/kg