Alegeri europarlamentare în 2019. Cum vor fi afectați românii

1 ianuarie 2019 17:45   Național
Ultima actualizare:

Pe 26 mai 2019, mergem la vot ca să alegem politicienii români care vor deveni europarlamentari. Va fi ”bătaie” pe cele 32 de locuri în Parlamentul European. Cum vor fi afectați românii?

Peste 350 de milioane de adulţi din cele 27 de state ale UE au drept de vot, cei mai mulţi urmând să voteze duminică, 26 mai 2019. Scrutinul pentru noul Parlament European va avea loc la două luni după ce Marea Britanie va părăsi UE şi a cărei decizie a alimentat în blocul comunitar mişcările naţionaliste şi eurosceptice.

Printr-un sistem de reprezentare proporţională vor fi aleşi cei 705 eurodeputaţi, care-şi împart activitatea între Bruxelles şi Strasbourg. Începând cu micuţa Malta, cu 6 mandate europarlamentare, şi până la Germania, cu 96 de mandate, eurodeputaţii vor avea ca misiune timp de cinci ani să examineze legislaţia propusă de Comisia Europeană, care de asemenea trebuie aprobată de guvernele naţionale reunite în Consiliul UE.

Viitoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019. Reînnoirea legislativului european are loc la fiecare cinci ani. Alegerile europarlamentare din mai 2019 vor avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent. Diferenţa este dată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană - dintre actualele 73 de mandate europarlamentare deţinute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în legislativul UE.

Cum vor fi afectați românii

Înainte de Brexit, România avea repartizate 31 de locuri în PE, iar după ieșirea Marii Britanii din UE va mai primi unul în plus.  Precedentele alegeri europene au avut loc în perioada 22-25 mai 2014.

Europarlamentarii, inclusiv cei români, au trei puteri importante: legislativă (directive, ordonanțe, decizii), bugetară și control democratic. Europarlamentarii români vor face parte din comisii de specialitate, cum ar fi agricultura, sănătatea, dezvoltare, mediu, ocuparea forței de muncă, industrie, libertăți civile, cultură și educație și altele.

Mai multe