Alegeri parlamentare 2020. Ce trebuie să știi despre ziua votării: cine are drept de vot, ce documente să ai la tine, ce reguli să respecți

2 decembrie 2020 17:03   Național
Ultima actualizare:

Mai sunt trei zile zile până la startul alegerilor parlamentare 2020, când românii sunt chemați din nou la urne pentru a decide ce senatori și deputați îi vor reprezenta în Parlament în următorii patru ani. Din păcate, ca și la locale, parlamentarele se vor organiza și desfășura în condiții speciale, impuse de pandemia de coronavirus. Iată tot ce trebuie să știi!

Alegeri parlamentare 2020. Despre procesul de votare și regulile impuse de pandemie

Dacă te pregătești să mergi și tu la urne pentru a vota Parlamentul României, iată ce ar trebui să știi!

Cine poate vota și cine nu

La alegerile parlamentare 2020 pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani împliniți în ziua de 6 decembrie. Nu au drept de vot persoanele cărora li s-au interzis drepturile electorale prin hotărâre judecătorească.

Câți candidați s-au înscris pe liste

Numărul candidaţilor la alegerile parlamentare din 2020 a crescut față de alegerile precedente, din 2016. Listele actuale conțin 7.136 de candidați, comparativ cu 6.476 în urmă cu patru ani. Dintre cei 7.136 de candidaţi, 4.659 candidează la Camera Deputaţilor şi 2.477 la Senat. PMP are cei mai mulți candidați pe listele electorale - 641, potrivit unei hărţi a candidaţilor la alegerile parlamentare realizată de EFOR. Urmează, în ordine, PNL (640 candidați), Pro România (639) şi PSD (631). Alianţa USR-PLUS, singura alianţă la aceste alegeri, are 616 candidaţi. Alianţa pentru Uniunea Românilor (AUR) are 621 de candidaţi. Cea mai mare competiţie este în judeţul Brăila la Camera Deputaţilor, cu 19,8 candidaţi pe loc, iar cea mai mică la Buzău, cu 9 pe loc. Şi la Senat, lupta cea mai intensă se poartă în Brăila, cu 27,5 candidaţi pe un loc, cea mai slabă înregistrându-se în Prahova, 11,8 pe loc.

Câte locuri sunt disponibile în Senat și Camera Deputaților

În urma scrutinului de duminică, 6 decembrie 2020, 136 de candidați vor deveni senatori, din totalul de 2.477, iar 329 - din 4.659 înscriși - vor fi aleși deputați. Un deputat reprezintă 70.000 de locuitori, în timp ce un senator, 160.000 de locuitori.

Deputații și senatorii vor reprezenta toate județele țării, pe românii din diaspora, dar și minoritățile naționale. Potrivit normei de reprezentare, Bucureștiul are cei mai mulți parlamentari: 13 senatori și 29 de deputați. Județele Călăraşi, Covasna, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Sălaj și Tulcea vor avea cei mai puțini reprezentanți în parlament - câte 6. Același număr de parlamentari va reprezenta și românii aflați în afara granițelor țării.

Cum votezi cu buletinul expirat

Alegătorii care dețin un act de identitate al cărui termen de valabilitate expiră în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020 pot vota în baza acestuia la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din 6 decembrie, informează Agerpres. Clarificarea vine din partea Biroului Electoral Central, care a emis o interpretare unitară a prevederilor legale în vigoare.

Legea spune că alegătorii trebuie să aibă acte de identitate valabile în ziua votării. Potrivit legii, cetăţenii români îşi pot exercita dreptul de vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cu ce documente poți vota 

La alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, potrivit Deciziei 35/2020 a BEC, alegătorii pot vota și cu documente al cărui termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie. „Alegătorul care deţine un act de identitate dintre cele prevăzute la art. art. 83 alin. (1) – (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, al cărui termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020, îşi poate exercita dreptul de vot la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din data de 6 decembrie 2020 în baza acestuia”.

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară pot vota cu:

  • cartea de identitate;
  • cartea electronică de identitate;
  • cartea de identitate provizorie;
  • buletinul de identitate;
  • pașaportul diplomatic;
  • pașaportul diplomatic electronic;
  • pașaportul de serviciu;
  • pașaportul de serviciu electronic;
  • carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

Cum votează cetățenii români cu domiciliul în România și cu adresa de reședință în străinătate 

Cetățenii români cu domiciliul în România, dar care au adresa de reședință în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoțite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reședinței:

  • cartea de identitate;
  • cartea electronică de identitate;
  • cartea de identitate provizorie;
  • buletinul de identitate;
  • pașaportul diplomatic;
  • pașaportul diplomatic electronic;
  • pașaportul de serviciu;
  • pașaportul de serviciu electronic;
  • pașaportul simplu;
  • pașaportul simplu electronic;
  • pașaportul simplu temporar.

Cum votează românii care au domiciliul în străinătate

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate conform legii, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:

  • pașaportul simplu, cu menționarea țării de domiciliu;
  • pașaportul simplu temporar, cu menționarea țării de domiciliu;
  • pașaportul simplu electronic, cu menționarea țării de domiciliu.

Prin reședință în străinătate se înțelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu, și unde posedă un drept legal de ședere mai mare de 90 de zile. Documentele care atestă reședința în străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin.

Militarii, polițiștii și personalul civil român din instituțiile sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională trimiși în misiune în teatre de operațiuni din străinătate își exercită dreptul de vot la orice secție de votare constituită în țara în care își desfășoară misiunea. Aceștia vor fi înscriși în lista electorală suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare și vor vota în baza pașaportului de serviciu.

Pentru alegerile parlamentare 2020 din 6 decembrie în întreaga țară au fost organizate 18.802 secții de votare, iar în străinătate se poate vota în 748 de secții. Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 octombrie 2020 este de 18.981.242. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.237.521 au domiciliul sau reședința în țară, iar 743.721 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

CITEȘTE ȘI: Alegeri parlamentare 2020. Miercuri sunt desemnați judecătorii care vor face parte din Biroul Electoral Central

Reguli impuse de pandemia de coronavirus 

  • Fiecare secție de votare pentru alegerile parlamentare 2020 din data de 6 decembrie va avea flacoane cu soluție dezinfectantă, iar toți participanții la procesul electoral vor purta mască de protecție, potrivit unei decizii adoptate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, care stabilește regulile sanitare ce vor trebui respectate la scrutin pentru a evita infectarea cu noul coronavirus.
  • La intrarea în secția de vot se va lua temperatura fiecărei persoane, iar alegătorii îndrumați către „localul de vot, respectiv către ieşirea din sediul secţiei de votare, astfel încât aceştia să petreacă un timp cât mai scurt în interiorul acestuia”.
  • În secțiile de votare se va asigura menținerea unei distanțe fizice de minimum 1 metru între oameni, iar în sala unde se votează nu trebuie să fie prezenţi, în acelaşi timp, mai mult de 5 alegători.
  • Potrivit aceleiași decizii, „alegătorul va fi instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, pentru preluarea datelor de identificare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Dacă acest lucru nu este posibil, operatorul de calculator va realiza această procedură după care îşi va dezinfecta mâinile prin aplicarea unei soluţii dezinfectante pe bază de alcool sau va schimba mănuşile.”
  • Pentru identificarea votantului, „alegătorul va fi instruit să îşi îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o distanţă de minimum 1,5 m faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, iar după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca acoperind nasul şi gura”.
  • Pe cât posibil, buletinele de vot, ştampila cu menţiunea „VOTAT“ şi pixurile ce vor fi utilizate de către alegători pentru semnare vor fi dispuse astfel încât alegătorul să le poată prelua singur, fără a avea contact direct cu membrii biroului electoral al secţiei de votare, sub supravegherea şi la indicaţia acestora.
  • După exercitarea dreptului de vot, alegătorul îşi va aplica singur, la indicaţia şi sub supravegherea membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu menţiunea „VOTAT“, după caz, pe actul de identitate sau documentul de identitate.
Mai multe