Ana și Maria, două dintre marile regine ale românilor. Cum arătau funeraliile regale acum 80 de ani?

Regina Ana de România (1923 – 2016), ultima regină a românilor, va fi înhumată sâmbătă în noua necropolă regală de la Curtea de Argeș. Și asta în ciuda faptului că nu a fost niciodată oficial încoronată ca regină a românilor.

Căsătoria sa cu Regele Mihai a avut loc în iunie 1948, la circa șase luni după ce acesta abdicase, e drept forțat de către comuniști, la tronul și dreptul său de a conduce destinele țării. Mai mult, Regina Ana va avea parte de același tip de funeralii ca și Maria, bunica șoțului ei, Mihai I, cea din urmă regină a țării ce-și doarme somnul de veci la Curtea de Argeș, locul de odihnă eternă ales de primul rege al României, Carol I, drept necropolă pentru Casa Regală a României.

Și-a văzut țara prima dată abia după căderea regimului comunist

Regina Ana a văzut prima dată România abia în aprilie 1992, cu ocazia sărbătorilor pascale, când și-a însoțit soțul la Putna, dar și la București. În următorii cinci ani a vizitat de mai multe ori țara, reprezentându-l pe rege inclusiv la funeraliile lui Corneliu Coposu, din noiembrie 1995, atunci când regimul Ion Iliescu nu i-a permis suveranului prezența în România. Un an mai târziu, cu ocazia alegerilor din noiembrie 1996 în România se producea pașnic prima schimbarea politică majoră din ultima jumătate de veac, comuniștii pierzând puterea în favoarea partidelor istorice, PNȚCD și PNL.

Funeraliile sale, care se vor desfășura în diverse locuri din București și țară până la data de 13 august, când e programată înhumarea, ar putea juca un rol special în percepția românilor asupra monarhiei, care conform celui mai recent sondaj de opinie, din primăvara acestui an, ar agrea doar în proporție de 21 % întoarcerea la monarhie ca formă de guvernământ.

Ana, cea mai longevivă regină din întreaga istorie a românilor

Ana de Bourbon–Parma a fost nu doar ultima regină a țării (în condițiile în care prima sa născută, Margareta – declarată custode al coroanei, are totuși șanse foarte reduse de a deveni suverană), ci și cea mai longevivă regină din întreaga Casă Regală, dar și din întreaga istorie a României. De asemenea, după modelul predecesoarelor sale, Elisabeta, Maria și Elena, a dat dovadă în multe moment ale vieții de înțelepciune și curaj. Spre deosebire însă de toate celelalte regine, Ana de Bourbon-Parma a trebuit să înfrunte nu doar exilul alături de bărbatul vieții sale, ci inclusiv prețul excomunicării din partea Bisericii căreia îi aparținea, Biserica Catolică.

A intrat în conflict cu preceptele propriei Biserici pentru omul iubit

Căsătorindu-se cu un monarh de confesiune orientală, dar mai ales renunțînd la obligația de a-și educa copiii conform preceptelor Bisericii Catolice (întrucât Casa Regală de România are prin statut obligația educării copiilor cuplului regal conform preceptelor Bisericii Ortodoxe), Regina Ana s-a aflat preț de 18 ani, de la data cununiei sale din iunie 1948 și până în 1966, într-o situație ingrată față de credința și Biserica sa, la care însă nu a renunțat niciodată. Dacă ar fi murit în acest interval de timp, ea ar fi condamnată, conform legilor bisericești, la pedeapsa veșnică a iadului.

În vara anului 1966, Regina Ana a revenit însă în sânul Bisericii Catolice, profitând și de mișcările survenite în rândul celei mai vechi biserici creștine din lume în urma Conciliului Vatican II, cu ocazia reînnoirii jurămintelor conjugale, alături de Mihai I, în catedrala din Monaco.

Cum arătau acum opt decenii funeraliile regale ale unei regine?

Întrucât România nu a mai cunoscut funeralii regale de la moartea Reginei Maria (1875 – 1938), click.ro vă oferă ocazia de a urmări cu ajutorul fotografiilor de epocă (pentru care trebuie să mulțumim Bibliotecii Digitale a Bucureștilor) cum s-a desfășurat înmormântarea din iulie 1938. La acea vreme, Regele Mihai, nepotul Reginei Maria, purta titlu de Voievod de Alba-Iulia, avea mai puțin de 17 ani și s-a aflat în convoiul funerar, însoțindu-și tatăl, pe Carol al doilea.