Andrei s-a hotărât să devină Andreia. Dezvăluiri fără perdea făcute de un inginer transgender

Avea doar 4-5 ani când a simţit că este altfel. Simţea cum ceva nu este în ordine cu el, era delicat, ruşinos şi cuminte ca o fată, iar jocurile băieţilor nu-i plăceau. Atunci şi-a zis pentru prima oară c-ar fi trebuit să se nască fată. Acum, la 50 de ani, Andrei este în plin proces de schimbare a sexului. Vrea să devină 100% Andreia!

„Eşti băiat şi chestia asta nu poţi s-o schimbi“, i-a spus mama la o vârstă fragedă, când Andrei nu prea îşi găsea locul nici cu fetele, nici cu băieţii. A absolvit un liceu de top al Capitalei - Colegiul Naţional Sfântul Sava din Bucureşti, apoi s-a făcut inginer. N-avea prieteni, îşi ducea viaţa monoton, de acasă la serviciu şi înapoi.

„După vârsta de 40 de ani am început să am din ce în ce mai multă aversiune faţă de corpul meu, cred că ideea de a îmbătrâni într-un corp masculin mă înspăimânta. Nu m-am travestit niciodată complet, dar am purtat piese feminine de peste 20 de ani. De peste 10 ani nu port decât încălţăminte feminină. Mai port încă tricouri masculine, alternez. Cert e că revelaţia s-a produs în toamna lui 2013, atunci am aflat de cuvântul transgender şi am început să citesc pe subiect. Dar 100% sigură n-am fost decât după ce am început tratamentul hormonal. Atunci m-am simţit prima dată confortabil. Nu mai trăisem senzaţia asta de pe la 12-13 ani. Asumarea a fost grea. Dar efectiv nu mai aveam nimic, absolut nimic, de pierdut“, se destăinuie, pentru adevarul.ro, fostul Andrei, acum Andreia, ajunsă la 50 ani. 

De 10 de ani poartă numai pantofi cu toc

Cu o meserie de inginer, dar şi cu un comportamentul ciudat, lui Andrei îi era greu să-şi găsească de lucru. După ce a început “marea transformare”, lucrurile au început să se aşeze. Şi-a găsit serviciu la o firmă care importă şi distribuie case de marcat. Lucrează pe un post de operator la call center prin telefon şi internet. Este un avantaj că nu trebuie să se întâlnească personal cu clienţii, o scuteşte de întrebări şi mirări. 

„Încet-încet încerc să ies la lumină. Fizic, lupt cu adaptarea organismului. M-am îngrăşat un pic. Sunt mai obosită şi mai fără energie şi trebuie să dorm mai mult. În general, trec drept femeie pentru cei care nu mă cunosc. Fac epilare facială definitivă de peste 6 luni, e costisitoare şi dureroasă. Oricum, observ că oamenii îmi chestionează genul, probabil de la distanţă arăt destul de feminină, dar când mă apropii, mirajul dispare. Din spate am fost strigată «doamnă» chiar şi înainte de tranziţie, dacă aveam capul acoperit. Aş vrea să încep şi procesul pentru schimbarea actelor. Am «norocul» că, după aproape 2 ani de tratament hormonal, încă semăn cu poza de acum 5 ani. Sigur că mi-aş dori să nu mai semăn, dar din păcate efectele sunt relativ lente”.