Aşa s-a văzut parada de 1 Decembrie de la înălţime

Am avut un 1 Decembrie la înălţime. Şi la propriu, şi la figurat. Anul acesta, am văzut parada militară de sus, dintr-un elicopter IAR 330 Puma, care a trecut pe deasupra Arcului de Triumf la ora 11.31.

Pentru reporterii Click!, spectacolul, însă, a început mult mai devreme.

• Ora 9.00. Ger de crăpau pietrele ieri dimineaţă, la Baza 90 Transport Aerian din Otopeni. Elicopterele erau aliniate “cuminţi” pe calea de rulaj. 15 la număr. Toate urmează să se ridice de la sol şi să zboare în cadrul paradei de 1 Decembrie.
• Ora 9.30. Piloţii militari sosesc pe bretelă cu un autobuz şi se îndreaptă fiecare spre elicopterul său. Toată lumea se salută cu formula “La mulţi ani!”. Este ziua lor, a noastră. Iar zborul care urmează are o însemnătate aparte pentru piloţi. Este mai greu, dar şi mai emoţionant. În timp ce colegii de la trupele pe uscat defilează pe sub Arcul de Triumf, ei vor trece pe deasupra.

• Ora 10.00. Piloţii şi personalul tehnic roiesc în jurul elicopterelor, făcând cu minuţiozitate toate verificările. Aparatele de zbor sunt alimentate cu combustibil. Din când în când, câte unul este ridicat la punct fix, pentru testare. Miros de kerosen, un zgomot care făcea imposibilă orice conversaţie, iar curentul puternic format te zbura la propriu. Momentul, însă, era impresionant. În spatele unei defilări de un minut, cât vede publicul de jos, este o muncă extraordinară.

• Ora 10.50. Ne urcăm în elicoptere, pornim motoarele şi rând pe rând ne ridicăm de la sol. În câteva minute ajungem în zona Odăi, din spatele Casei Presei. Aici, pe un câmp deschis, aparatele de zbor staţionează circa o jumătate de oră, până primim aprobarea de a survola Bulevardul Kiseleff.
• Ora 11.28. Ne ridicăm pentru momentul cel mare. Este rândul nostru la defilare. Reporterii Click! se află în primul elicopter care deschide coloana. Parcurgem distanţa de la Piaţa Presei până la Arcul de Triumf în mai puţin de un minut. Jos, sub noi, oamenii adunaţi pe marginea bulevardului se văd ca nişte furnicuţe. Distingem trei culori predominante: roşu, galben şi albastru, de la miile de steguleţe ce flutură în mâini. Virăm mult la dreapta şi, cu toţii, ne întoarcem la bază.

• Ora 12.05. Zborul acesta nu a fost uşor, ne spune locotenent comandorul Mugur Damian. Asta deoarece elicopterele trebuie să fie perfect sincronizate şi să zboare în formaţie strânsă, la o distanţă de circa 40-50 de metri unul de altul. Este doar unul dintre momentele în care militarii români îşi demonstrează măiestria. “Felicitări, domnilor, a ieşit bine!”, îşi spun piloţii, la final, zâmbind şi strângându-şi mâna.