Atenţie! Începe Postul Crăciunului. Ce tradiții și obiceiuri trebuie să respectăm

Miercuri, 15 noiembrie, începe una dintre cele mai importante perioade religioase din 2023, Postul Naşterii Domnului, cunoscut şi drept Postul Crăciunului. Perioada de abstinenţă durează 40 de zile, până la Sărbătoarea Naşterii Domnului. De această perioadă sunt legate multe tradiţii şi obiceiuri.

Postul Crăciunului ţine până în 24 decembrie inclusiv. Timp de 40 de zile se mănâncă alimente de origine vegetală, iar abstinenţa aminteşte de postul îndelungat al sfinţilor din perioada Vechiului Testament ţinut în aşteptarea lui Mesia, scrie basilica.ro.

Credincioşii respectă în Postul Naşterii Domnului reguli stricte date de Biserică, printre care şi cea potrivit căreia nu pot consuma produse din carne, lactate sau ouă. Acesta este unul dintre cele patru posturi din timpul anului bisericesc. Ca importanţă, este al doilea după Postul Paştelui.

Pe 14 noiembrie este Lăsata secului

Cu o zi înainte de începerea postului, adică marți, 14 noiembrie, este Lăsatul secului. Aceasta este prima zi de pregătire pentru post şi ziua intermediară între mâncatul de dulce şi zilele de post. Postul Naşterii Domnului este rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Sinodul local din Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie. Prin lungimea şi durata sa, această perioadă de abstinenţă ne aminteşte de postul de 40 de zile al lui Moise de pe Muntele Sinai, când prorocul aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră.

17 zile în care poţi mânca peşte

Anul acesta 17 dintre cele 40 de zile ale postului sunt zile în care se poate mânca peşte. În perioada Postului Naşterii Domnului este dezlegare la peşte în fiecare sâmbătă şi duminică până la 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul). De asemenea, este dezlegare la peşte, ulei şi vin şi la fiecare sfânt cu priveghere, prăznuit în această perioadă. Mai este şi la praznicul împărătesc al Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea.

Explicaţia liturgică a modului în care sunt orânduite zilele de post şi cele de dezlegare este aceea că dacă lunea, marţea sau joia cade prăznuirea vreunui sfânt se dezleagă la peşte, iar miercurea şi vinerea, la vin şi untdelemn, dar se mănâncă numai o dată pe zi.

În acelaşi timp, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt important sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În perioada 20-24 decembrie, postul va deveni mai aspru. Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este ziua cu cel mai aspru post.

11 tradiţii şi obiceiuri în post

1. În Postul Crăciunului, se spune că este bine ca fetele nemăritate să bată pernele pentru a-şi găsi ursitul mai repede şi pentru a-şi îmblânzi soarta.

2. În postul Crăciunului este interzisă beţia.

3. În Postul Naşterii Domnului nu se fac nunţi.

4. În Ajunul Crăciunului se ţine post negru, adică se mănâncă doar ­seara. Atunci se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină şi poame.

5. După cum e vremea în Postul Crăciunului, se va şti cum va fi la primăvară. Dacă este vreme liniştită, se anunţă o primăvară cu multe ploi.

6. În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine va fi bogat în toate.

7. De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

8. Unul dintre obiceiurile din perioada postului de Crăciun, în anumite zone ale ţării, este şi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.

9. Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se spală rufe, se taie porcii şi se spune că vederea sângelui apără de boli şi aduce noroc.

10. Pe 24 decembrie, în ajun de Crăciun, nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se ducă norocul.

11. În această perioadă, în anumite zone ale ţării, fetele nemăritate trebuie să adune în fiecare zi câte o surcea, iar în Ajun trebuie să le folosească pe toate pentru a găti o mâncare întru „aflarea ursitului”.