Au devenit mămici după ce au făcut fertilizare in vitro

24 octombrie 2018 16:54   Național
Ultima actualizare:

Infertilitatea afectează unul din patru cupluri în România, arată primul studiu de acest gen realizat în țara noastră. Atât la nivel mondial, cât și la noi, fertilitatea scade într-un ritm accelerat, spun specialiștii. Magdalena și soțul ei s-au chinuit ani buni să devină părinți. Într-un final, au reușit: Anastasia este primul copil născut în urma unei fertilizări in vitro efectuată la cea mai mare clinică cu acest specific, din România. Și, surpriză! La un an distanță, a apărut și Nicholas.

Magdalena Caragea este o mămică fericită și împlinită. Are doi copii superbi: Maria Anastasia, în vârstă de doi ani, și Nicholas Ștefan, în vârstă de patru luni. Dar până să ajungă aici a trecut prin multă suferință, din cauză că nu putea să aibă copii.

„După ani și ani de căutări și încercări, în 2016, am ajuns la Clinica Genesis, unde mi-am văzut visul cu ochii. Aveam 38 de ani când am făcut fertilizare in vitro (FIV), iar Maria Anastasia s-a născut, când aveam 39 de ani, adică anul trecut. Este primul copil născut după FIV în Clinica Genesis din România. Al doilea copil, Nicholas Ștefan, a venit de la Doamne Doamne, fără niciun fel de tratament, în urmă cu patru luni.  Am aflat că sunt din nou însărcinată când fătul avea zece săptămâni. Tocmai de aceea, sfatul meu pentru cuplurile care au probleme de fertilitate este să nu renunțe niciodată”, ne-a spus Magdalena Caragea.

O altă mămică fericită este Ramona, care, de patru luni și o săptămână, are doi băieței frumoși foc: Andreas Mihai și Ștefan Gabriel. Andreas poartă numele medicului care i-a efctuat mamei sale fertilizarea in vitro, Andreas Vythoulkas, directorul executiv al Asociației pentru Reproducere Umană din România.

„Timp de vreo trei ani am încercat să avem copii, în România, apoi, am plecat în Ungaria. După 11 inseminări și patru FIV nereușite, am aflat de dr. Andreas Vythoulkas și am zis să încercăm din nou. Am făcut programare, am venit. Țin minte exact data: 7 decembrie 2016. Am început procedurile și au apărut ei”, ne-a spus emoționată mămica, uitându-se cu drag, la băiețeii ei.

„Am făcut 11 inseminări și patru FIV”

„Atunci am văzut diferența între profesioniști și amatori. Modul de abordare a medicului este diferit, este vorba de o atitudine prietenească, familială. Este un medic implicat, care empatizează cu fiecare pacient. Pentru el fiecare caz este familia lui. Ne-a dat încredere, când nu mai aveam nicio speranță. Eram deja obosiți din toate punctele de vedere: psihic, financiar. Erau deja trei ani în care făceam naveta România-Ungaria. Problema medicală era la mine, aveam infertilitate, calitatea ovocitelor nu era strălucită, dar în urma tratamentului, am reușit. Sarcina a fost foarte normală. Am mers la serviciu până în ultima zi, în 18 iunie, iar, în 19 iunie, i-am născut pe ei”, ne-a povestit Ramona.

„70% din problemele de fertilitate nu au nevoie de FIV”

„Cuplurile cu probleme de infertilitate trebuie să știe că există soluții. Cea mai mare parte din cuplurile care știu că au probleme de infertilitate (47%), conștient, nu se duc la medic. Jumătate din aceste cupluri nu se duc la doctor, pentru că au probleme financiare. Ceea ce trebuie să știe este faptul că doar 30% din problemele legate de fertilitate se rezolvă prin fertilizare in vitro. Adică, 70% se rezolvă cu alte tratamente, care sunt mult mai ieftine decât FIV. Pe de altă parte, față de  cuplurile care n-au altă soluție decât FIV statul are o datorie morală și, astfel, trebuie să vină în ajutorul lor. Copilul nu este un beneficiu sau un avantaj doar pentru cei care au bani. Oricine are dreptul de a avea copii. Din fericire, astăzi, există tratamente pentru aceste cupluri”, a declarat dr. Andreas Vythoulkas.

Peste tot în lume, din ce în ce mai multe cupluri au probleme de fertilitate, care scade într-un ritm accelerat și în România, situându-se sistematic sub nivelul de înlocuire a generaţiilor (de circa 2,1 născuţi-vii la o femeie).

De altfel, datele Institutului Național de Statistică arată că, în 2017, în mediul urban, indicatorul conjunctural al fertilității în România a fost de 1,2 copii pentru fiecare femeie cu vârsta între 15 și 49 de ani, din mediul urban.

Fertilitatea, în legătură directă cu vârsta

Vârsta mamelor la naşterea primului copil este într-o creștere accelerată, iar acest lucru are drept consecință escaladarea problemelor de fertilitate care sunt direct corelate cu vârsta. De la 23,1 ani în 1997, până la 27,1 ani, în 2017. În mediul urban vârsta la care femeile au primul copil este chiar mai mare, de 28,7 ani, iar în București - chiar de 30,3 ani, conform Institutului Național de Statistică.

Unul din patru cupluri are probleme de fertilitate

În România, 16,8% din populația fertilă studiată s-a aflat sau se află într-o situație de infertilitate. Procentul crește semnificativ dacă ne raportăm la cei care își doresc copii cât mai curând. Astfel, aproximativ 1 din 4 cupluri care își dorește cât mai curând un copil nu a reușit să obțină o sarcină până în prezent, deși încearcă de 1-5 ani (27%). La aceștia se adaugă 11% care perseverează în încercarea lor de mai bine de 5 ani, conform studiului inițiat de Asociația pentru Reproducere Umană din România.

Mergeți la specialistul în infertilitate!

Conform aceluiași studiu, în țara noastră, cei mai mulți dintre cei care nu pot obține o sarcină merg la medicul ginecolog în încercarea de rezolvare a problemei de infertilitate (91%) și doar o parte la medicul specialist în infertilitate (38%).

Dintre cei care au mers la medic, 54% nu intenționează să apeleze la o procedură medicală pentru a obține o sarcină, iar dintre cei 46% care intenționează să facă acest lucru, 20% apelează la Subprogramul Național FIV/ET, în timp ce 28% se împrumută fie la prieteni, fie la bancă, majoritatea (88%) apelând și la resursele proprii.

Care sunt cauzele infertilității?

45% dintre cei care nu pot să obțină o sarcină văd stresul drept responsabil pentru acest lucru, iar 21% cred că motivul pentru care nu au încă un copil este pentru că „Nu vrea Dumnezeu”. Pe de altă parte, principalele cauze de infertilitate feminină identificate de medici sunt probleme la nivelul trompelor uterine (23%), probleme la nivelul uterului (22%), endometrioză (17%), rezerva ovariană redusă (15%). Dintre cele de natură masculină identificate de medici, problemele la nivelul spermogramei conduc detașat, cu un procent de 72%.

„Stresul nu este un motiv de infertilitate absolut. În cazul în care un cuplu are deja un an de contact neprotejat și nu a rezultat o sarcină, trebuie să apeleze la un medic specialist în infertilitate. Cu siguranță, cauza care împiedică formarea unei sarcini ascunde o patologie, o afecțiune, care trebuie să fie tratată și înlăturată pentru a putea obține sarcina”, este de părere dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.

Care e rata de succes a tratamentului infertilității

Dintre cei cu probleme de infertilitate care au apelat la tratament de specialitate, 60% au obținut o sarcină în mai puțin de doi ani de la inițierea tratamentului.

Potrivit studiului, dintre cei care încearcă de mai bine de un an să aibă copii, 81% sunt căsătoriți, 25% sunt din București/Ilfov, 74% dintre cei cu potențial de infertilitate au studii universitare sau postuniversitare. 47% au un venit de peste 5.000 lei net pe familie, iar 76% dintre cei care nu reușesc în acest moment să aibă un copil au o locuință proprietate personală. Aceste cifre conturează un profil al cuplurilor cu probleme de infertilitate cu un statut social peste media națională.

„Femeia până la 30 de ani trebuie să aibă deja primul copil născut, pentru că, altfel, în afara problemelor existente de infertilitate, situația se agravează cu avansarea în vârstă. Din păcate, femeile se ocupă de carieră în detrimentul copiilor”, mai spune dr. Andreas Vythoulkas.

Dr. Andreas Vythoulkas spune că, în ultimii cinci ani, în urma tratamentelor pentru infertilitate, s-au născut peste 50.000 de copii

Studiul a fost realizat în perioada aprilie-mai 2018, pe 4680 de respondenți, populația țintă fiind femei în limita de vârstă 25-45 ani, respectiv bărbaţi în limita de vârstă 25-60 ani.

Mai multe