Au turnat asfalt peste piatra cubică
Să vezi şi să nu crezi. Una dintre cele mai circulate intersecţii din Bucureşti e pe punctul de a se tranforma în cea mai ciuruită zonă din oraş, din cauza unei lucrări executate din raţiuni înţelese doar de specialiştii primăriei. La rondul Charles de Gaulle s-a turnat asfalt peste piatra cubică, pentru a se face economie de bani.
Lucrarea a fost terminată la sfârşitul anului 2010. Toată vara, muncitorii au scos piatra cubică de pe Bd. Aviatorilor şi au înlocuit-o cu asfalt.
Capcanele din asfalt îi pândesc pe şoferi
Noul covor asfaltic trebuie să reziste cel puţin cinci ani, conform contractului, însă intersecţia s-a umplut de gropi de la o iarnă la cealaltă. Totul s-a întâmplat fiindcă aici piatra cubică nu a fost scoasă, aşa cum prevedea contractul, ci acoperită „temporar" cu asfalt.
Din loc în loc, edilii au plombat găurile cu mixtură rece
Există o explicaţie? Sigură că da. „Zona era plină de gropi şi trebuia să facem ceva pentru a trece iarna. Dacă am fi refăcut carosabilul în totalitate ar fi costat foarte mult şi nu am fi putut termina în timp util. Oricum, zona intersecţiei va fi refăcută total cu ocazia construcţiei pasajului şi parcării subterane", ne-a spus Mădălin Dumitru, şeful direcţiei de Infrastructură şi Servicii Publice din Primăria Bucureşti. Acest proiect există în realitate, însă el trebuia pus în aplicare încă de acum doi ani. Nimeni nu ştie exact când va fi demarat.
Sub stratul de 5 cm de asfalt se iţeşte piatra cubică
Vestea proastă pentru bucureşteni vine tot de la primărie. Edilul Sorin Oprescu a declarat că „normativele tehnice nu permit realizarea lucrărilor de reabilitare la temperaturi mai mici de 10°C", singura soluţie fiind astuparea gropilor cu mixtură stocabilă rece.
Cu alte cuvinte, gropile se pot mări în neştire. Primăria Capitalei a cheltuit 78 de milioane de lei pentru asfaltarea, la pachet, a bulevardelor Aviatorilor, Mircea Eliade şi Constantin Prezan.
Mai 2010- Autorităţile au anunţat că toată piatra cubică va fi înlocuită cu asfalt
"O lucrare temporară nu e prin definiţie de condamnat. Problema de calitate se pune la lucrările de finalitate. Dar şi alea sunt proaste"Mihai Griroroschiuţă (70 ani), pensionar
"Ei pun material de proastă calitate să se strice repede, pentru ca în următorul an să aibă altă finanţare. Nicăieri în Europa nu e ca la noi"Tatiana Moroian (50 ani), inginer