VideoAvocată din Iași, condamnată la 7 ani pentru tentativă de omor. A intrat cu mașina într-un motociclist după ce a întrecut-o într-o cursă ilegală

Curtea de Apel Iași a condamnat-o pe avocata Alexandra Cioată la 7 ani de închisoare cu executare pentru tentativă de omor, după ce a lovit intenționat cu mașina un motociclist în urma unei curse ilegale spontane desfășurate pe străzile orașului.

Dosarul, care a provocat reacții puternice în spațiul public și în mediul juridic, scoate la lumină nu doar circumstanțele dramatice ale incidentului din 30 mai 2024, ci și modul în care instanța a analizat intenția inculpatei, comportamentul ulterior și argumentele invocate în apărare, potrivit Libertatea. 

Potrivit motivării instanței, Alexandra Cioată nu a urmărit în mod direct uciderea motociclistului, însă a acceptat posibilitatea producerii unui astfel de rezultat atunci când a decis să îl urmărească agresiv în trafic și să intre deliberat în coliziune cu acesta.

Cum s-a produs incidentul

Evenimentul rutier a avut loc în seara de 30 mai 2024, în municipiul Iași. Din imaginile analizate de judecători și din probele administrate în dosar reiese că între avocată și motociclistul Iulian Alexandru Velișcu s-a declanșat o întrecere spontană după plecarea de la semaforul din zona unui magazin Lidl.

Instanța a concluzionat că Alexandra Cioată a adoptat un stil de condus agresiv încă din primele secunde ale deplasării.

Judecătorii arată că aceasta a accelerat violent de la semafor și a urmărit motocicleta în paralel, schimbând benzile de circulație pentru a rămâne în apropierea victimei. Întreaga succesiune de manevre a fost interpretată drept inițierea unei curse ilegale spontane pe drumurile publice.

Momentul decisiv s-a produs atunci când avocata a realizat că nu mai poate ajunge motocicleta din față. Potrivit concluziilor instanței, Alexandra Cioată a luat atunci decizia spontană de a lovi motocicleta, fără să urmărească explicit moartea victimei, dar acceptând posibilitatea producerii unui rezultat fatal.

Impactul a fost extrem de violent, motociclistul fiind proiectat pe carosabil în apropierea refugiului unei stații de tramvai. Judecătorii au subliniat că exista un risc real ca victima să fie aruncată în refugiul pietonal sau să ajungă sub roțile altor vehicule aflate în trafic.

De ce a fost încadrată fapta la tentativă de omor

Unul dintre cele mai importante puncte ale procesului a fost disputa privind încadrarea juridică a faptei. Avocata a încercat să obțină o încadrare mai blândă, susținând că ar fi fost vorba despre vătămare corporală din culpă, însă Curtea de Apel Iași a respins această variantă.

Instanța a motivat că autoturismul a fost folosit ca un instrument capabil să provoace moartea, iar viteza și manevrele efectuate demonstrau asumarea conștientă a unui risc extrem.

Judecătorii au arătat că Alexandra Cioată nu a făcut nicio manevră de evitare și că a urmărit constant traiectoria motocicletei înainte de impact.

Potrivit motivării, există o legătură directă între acțiunea voluntară de a intra în coliziune cu motocicleta și posibilitatea producerii decesului victimei. Instanța a reținut existența intenției indirecte, ceea ce înseamnă că inculpata nu a urmărit în mod direct uciderea motociclistului, dar a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat.

Judecătorii au subliniat că atitudinea avocatei a demonstrat o indiferență totală față de consecințele propriilor fapte, în condițiile în care a continuat manevrele agresive într-o zonă urbană intens circulată, fără să încerce evitarea impactului.

Martorii au descris o pasiune pentru curse ilegale

În timpul procesului au fost audiați mai mulți martori care au vorbit despre comportamentul Alexandrei Cioată la volan. Deși unii au afirmat că aceasta avea de regulă un stil de condus defensiv și respecta regulile de circulație, declarațiile au scos la iveală și pasiunea inculpatei pentru întreceri spontane și demonstrații de viteză.

Chiar Alexandra Cioată a recunoscut, în declarațiile date în timpul anchetei, că obișnuia să se implice în „jocuri în trafic” pentru a-și demonstra abilitățile de șofer. Instanța a apreciat că aceste afirmații conturează un tipar de comportament riscant și o tendință constantă de a transforma traficul într-un spațiu de competiție.

Judecătorii au respins și teoria provocării invocată de inculpată. Potrivit concluziilor din dosar, motociclistul nu a provocat-o în niciun fel la o cursă ilegală, iar cei doi nici măcar nu se cunoșteau anterior. Instanța a apreciat că sunetul specific unei motociclete sport și modul de accelerare au fost interpretate în mod eronat de Alexandra Cioată drept o provocare personală.

Argumentele privind depresia și presupusul consum de substanțe

Pe parcursul procesului, apărarea a încercat să invoce probleme psihice și un posibil comportament influențat de substanțe psihoactive. Mai mulți martori au relatat că Alexandra Cioată avea o stare neobișnuită în ziua accidentului și că suferea de episoade depresive pentru care urma tratament medical.

Cu toate acestea, expertiza medico-legală psihiatrică efectuată în dosar a stabilit că avocata avea discernământ la momentul producerii faptei. Instanța a arătat că existența unor episoade depresive nu afectează răspunderea penală și nici capacitatea inculpatei de a înțelege consecințele acțiunilor sale.

Judecătorii au mai precizat că manifestările specifice depresiei severe sunt incompatibile cu atitudinea agresivă și competitivă demonstrată de Alexandra Cioată în trafic în seara accidentului.

În ceea ce privește ipoteza unui consum de substanțe psihoactive, instanța a concluzionat că nu există probe concrete care să susțină această variantă, motiv pentru care aceste susțineri nu au fost luate în calcul la soluționarea cauzei.

A încercat să ascundă urmele accidentului

Un alt element important în stabilirea pedepsei a fost comportamentul avut de Alexandra Cioată după producerea accidentului. Instanța a constatat că avocata a părăsit locul faptei și s-a deplasat ulterior în localitatea Negrești, unde intenționa să repare autoturismul implicat în accident fără autorizație.

Judecătorii au interpretat acest gest drept o încercare clară de a elimina urmele impactului și de a îngreuna activitatea organelor de anchetă. Potrivit motivării, comportamentul ulterior demonstrează că inculpata a înțeles gravitatea faptelor sale și a încercat să evite tragerea la răspundere penală.

Raportul întocmit de Serviciul de Probațiune a evidențiat, de asemenea, faptul că Alexandra Cioată nu și-a asumat responsabilitatea pentru faptele sale nici pe parcursul procesului, continuând să susțină că a fost vorba doar despre un accident rutier produs din culpă.

De ce au decis judecătorii pedeapsa de 7 ani

Curtea de Apel Iași a decis aplicarea unei pedepse de 7 ani de închisoare cu executare, apreciind că gravitatea faptelor și pericolul social justifică detenția efectivă.

În motivarea hotărârii, judecătorii au arătat că Alexandra Cioată a pus în pericol nu doar viața motociclistului, ci și siguranța celorlalți participanți la trafic, inclusiv a pietonilor aflați în zonă. Instanța a remarcat și faptul că în autoturism se aflau copilul minor al inculpatei și un animal de companie, ceea ce accentuează caracterul iresponsabil al comportamentului său.

Judecătorii au considerat că experiența de viață și profesia de avocat ar fi trebuit să determine un comportament responsabil și echilibrat, nu implicarea în curse ilegale și acte agresive în trafic.

Dosarul a ajuns la Înalta Curte

În prezent, dosarul Alexandrei Cioată se află în faza de apel la Înalta Curte de Casație și Justiție. Următorul termen este programat pentru 26 mai 2026, moment în care instanța supremă va analiza apelul formulat și va pronunța o decizie definitivă.

Cazul a devenit unul dintre cele mai discutate dosare recente privind violența în trafic și limitele dintre imprudență, agresivitate și intenția penală în accidentele rutiere grave din România.