«Băncile nu vor da în judecată clienţii care-şi predau casele. Vor negocia»

21 aprilie 2016 22:27   Național
Ultima actualizare:

A câştigat proces după proces şi a devenit o sperietoare pentru bancheri. Cei reprezentaţi de Gheor­ghe Piperea în instanţă nu doar că au scăpat de contractele păguboase, dar au primit şi bani înapoi. Bomboana de pe coliva băncilor a venit însă odată cu Legea dării în plată, la elaborarea căreia avocatul a participat. Iată ce crede el că se va întâmpla în zilele următoare cu actul normativ care aşteaptă pe masa preşedintelui ţării să fie promulgat.

  • Reporter Click!: În acest moment, cine se mai poate opune intrării în vigoare a legii? 

Gheorghe Piperea: Există dreptul unui număr de patru entităţi. Este vorba despre Guvern, Preşedinţie, Avocatul Poporului şi de un număr de 25 de senatori, respectiv 50 de deputaţi, care pot să sesizeze Curtea Constituţională, pentru eventuale critici de neconstituţionalitate. Termenul acesta a început să curgă din 19 aprilie, timp de 5 zile (n.r. până luni 25 aprilie). Teoretic, toate aceste patru tipuri de entităţi pot să facă această sesizare, practic - deja cei de la Guvern au anunţat că nu vor sesiza Curtea Constituţională, preşedintele Iohannis nu cred că mai are cum să facă acest lucru, pentru că dacă legea ar fi avut vicii de procedură ar fi arătat de la prima retrimitere în Parlament, Avocatul Poporului nu cred că o va face, pentru că ar deveni un avocat contra poporului, iar senatorii şi deputaţii n-au cum, pentru că au votat aproape în unanimitate. 

  • Cum ar putea să o facă?

Pe chestiuni de neconstituţionalitate, dar nu a întregii legi, ci ale unor texte din lege. Intră în vigoare legea, face cineva, spre exemplu, o notificare de dare în plată şi banca atacă această notificare în instanţă, pe excepţie de neconstituţionalitate şi se merge la Curtea Constituţională pentru a se vedea dacă textul respectiv este sau nu constituţional. Mai există şi posibilitatea ca cei care au un credit de peste 250.000 de euro să conteste, pentru că se consideră discriminaţi, dar acest lucru este post factum, intră în vigoare legea şi apoi se pot ridica excepţii de neconstituţionalitate. 

  • Când credeţi că va fi primul dosar în instanţă privind darea în plată?

Sper să nu fie dosare în instanţe. Am făcut legea aşa încât să nu fie nevoie de avocaţi, de consultanţi, de notari. Să nu fie nevoie de procese pentru a se aplica. Are 12 articole şi n-are nici un fel de normă metodologică, are un limbaj care poate fi înţeles de toată lumea, dar mai este încă un motiv pentru care nu cred că se va ajunge în instanţă, nu atât de repede şi nu atât de frecvent. O bancă, în momentul în care decide să lupte împotriva unei notificări de dare în plată, trebuie să-şi asume următorul risc: se îngheaţă efectele contracului, nu mai plăteşti rate. De aceea, banca, indiferent cât va dura procesul, va trebui să suporte acest risc, ca ratele să nu se mai încaseze. Ceea ce este în sine o pierdere. Şi să-şi asume şi riscul că, dacă procesul durează un an doi, mai şi plăteşte cheltuieli de judecată şi pierde şi procesul. De aceea, numai cine are nişte motive foarte serioase va face o astfel de contestaţie. 

Când legea va intra în vigoare, credeţi că băncile îi vor chema pe clienţi la negocieri?

Este absolut evident că se va întâmpla asta, iar principalul scop al legii nu este ca omul să-şi piardă casa, ci ca omul să folosească această lege ca un fel de pârghie pentru a-şi facilita negocierea. 

  • Concret, cum poate negocia o bancă?

Luaţi exemplul unuia care are 2.300 de lei salariu, iar rata i-a ajuns la 2.500 de lei. Acel om ar putea să suporte o rată de 1.100 de lei, pentru ca restul de bani să-i rămână pentru a trăi. Asta este ceea ce pot propune băncii. Nu vreau să-mi pierd casa, pentru că ţi-am plătit până acum o groază de bani, dar ca să pot să-ţi plătesc în continuare, te rog să-mi reduci rata de la 2.500 de lei la 1.100 de lei. Vă garantez că se poate acest lucru. Pentru că există legea asta, băncile se vor gândi acum de trei ori înainte să evacueze un om. 

  • În scenariul credit cu dobândă 5% pe încă 22 de ani, la cât poate să scadă o bancă dobânda ca să înjumătăţească o rată?

În momentul de faţă, sunt bănci care, de la o dobândă anuală efectivă de 7-8-9%, chiar 12%, uneori, au ajuns să le ofere oamenilor o dobândă fixă de 3%, iar din contract s-au scos toate celelalte costuri: comisionul de administrare, de risc, toate nebuniile acelea care dublau dobânda, au restituit o sumă luată în cei 7-8 ani de creditare. Şi s-a dovedit că tot au făcut profit. Deci, se poate. O dobândă de 5%, probabil, va ajunge lejer sub 2%. Astăzi (n.r. marţi) am câştigat un proces cu Piraeus Bank pe franci eleveţieni. Banca a fost obligată să îngheţe cursul şi să restituie sumele. Trendul este altul în 2016, faţă de 2015. Or să spună: decât să ne daţi în judecată de zeci de mii de ori, haideţi încoace să vedem cum putem să colaborăm, cum să fim parteneri.

Citiţi mâine partea a doua a interviului cu avocatul Gheorghe Piperea.

Mai multe