Bucureștiul este înconjurat de 18 forturi de apărare construite pe vremea lui Carol I. Fortul 13, singurul care poate fi vizitat
Bucureștiul este înconjurat de 18 forturi de apărare construite la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un amplu proiect strategic inițiat de Carol I. De-a lungul celor aproximativ 70 de kilometri ai șoselei de centură a fost ridicat, între 1885 și 1899, un inel defensiv menit să protejeze Capitala în fața unor posibile invazii. Sistemul, considerat vital înainte de Primul Război Mondial, nu a fost folosit niciodată în luptă. Astăzi, majoritatea fortificațiilor sunt ascunse în spatele halelor industriale sau al depozitelor, degradate și puțin cunoscute publicului larg. Un singur fort începe, însă, să fie readus în atenție: Fortul 13 Jilava.
Inelul de fortificații al lui Carol I pentru apărarea Capitalei
Sistemul defensiv al Capitalei a fost conceput ca un ansamblu coerent, integrat cu șoseaua și linia ferată de centură, astfel încât infrastructura să poată fi utilizată și în caz de război. Proiectul a inclus 36 de fortificații (18 forturi principale și 18 baterii intermediare) amplasate la distanțe calculate în funcție de bătaia artileriei epocii, scrie Historia.
Contextul geopolitic era tensionat. Imperiul Otoman, Imperiul Austro-Ungar și Rusia exercitau presiuni constante asupra României.
Carol I, militar de carieră, a decis fortificarea unor obiective strategice din Câmpia Română, inclusiv „Cetatea București” și linia Focșani–Nămoloasa–Galați.
Pentru elaborarea planurilor finale, a apelat la expertiza generalului belgian Henri Alexis Brialmont, cunoscut pentru sistemele defensive din Liège și Anvers.
Inelul fortificat avea un diametru variabil între 21 și 28 de kilometri, la o distanță medie de opt kilometri față de Bucureștiul anului 1884. Lucrările s-au desfășurat oficial între 1884 și 1894, cu adaptări ulterioare până în 1903. Evoluția tehnologiei militare – apariția obuzelor torpilă și a artileriei moderne – a redus însă eficiența sistemului chiar înainte ca acesta să fie pus la încercare.
Fortul 13 Jilava
Dintre forturile care mai există, Fortul 13 Jilava este singurul care beneficiază de instalație electrică funcțională și de un proces activ de restaurare.
Fortul 13 Jilava a funcționat ca închisoare militară încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ulterior devenind penitenciar civil. În perioada interbelică și mai ales în timpul regimului comunist, aici au fost încarcerați numeroși deținuți politici, iar locul este asociat cu episoade de represiune și execuții, inclusiv Masacrul de la Jilava din 1940
Conform publicației Buletin de Bucuresti, obiectivul, care a fost preluat în administrare în 2024 de Consiliul Județean Ilfov, urmează să fie transformat în muzeu, integrat în circuitul turistic și cultural al județului.
Vizitele pot fi organizate la cerere. Persoanele sau grupurile interesate trebuie să transmită o solicitare la adresa presa@cjilfov.ro, menționând scopul vizitei, numărul de participanți și data propusă. Programările sunt stabilite în funcție de disponibilitate și de condițiile de siguranță.
Proiectul vizează valorificarea istorică și culturală a fortului, prin restaurarea spațiilor și amenajarea lor pentru public.
Fortul 13 Jilava devine astfel primul pas concret în recuperarea unui sistem defensiv care, deși nu a fost folosit niciodată în luptă, rămâne una dintre cele mai ambițioase investiții strategice din istoria modernă a României.