Când va începe să scadă inflația în România. Anunțul lui Mugur Isărescu: „Ne dorim acest lucru”

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a transmis marți un nou semnal de alarmă privind situația economică și politică a țării. În cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației, șeful BNR a insistat asupra nevoii urgente de stabilitate politică și de continuare a măsurilor de corecție fiscală.

Potrivit noii prognoze a BNR, inflația va încheia anul 2026 la 5,5%, urmând să coboare la 2,9% spre finalul lui 2027. Estimările sunt însă mai pesimiste decât cele prezentate în februarie, când banca centrală anticipa o inflație de 3,9% pentru sfârșitul lui 2026 și de 2,7% pentru 2027.

Inflația revine pe creștere: „În vară dispare cocoașa”

Guvernatorul BNR a explicat că evoluțiile internaționale și scumpirea energiei și a combustibililor au schimbat radical perspectivele privind inflația.

„Va crește până în iulie, nici noi nu știm exact, sunt mulți factori. Probabil că se va duce până la 11%, dar creșterile sunt mici, pentru ca apoi în iuilie-august-septembrie să avem deja o inflație de 6%, iar spre sfârșitul anului peste 5% (...) undeva pe 5,5% la sfârșitul anului, în jurul acestui nivel e posibil ca și în Europa inflația să crească. S-ar putea ca în toamnă să nu mai fim campioni la inflație, ne dorim acest lucru, nu depinde numai de noi (...) În vară dispare cocoașa”, a declarat Mugur Isărescu, potrivit Antena 3 CNN. 

În prezent, rata inflației în România este de 10,7%.

Șeful BNR a pus o parte importantă a presiunilor inflaționiste pe seama conflictului din Orientul Mijlociu și a efectelor generate pe piețele internaționale.

„Restrângerea cererii de consum au făcut ca prețurile să scadă, însă creșterea abruptă prețurilor la țiței a avut efectul opus. Energia, combustibilul și gazele au dus la creșterea inflației. Se vorbește, nu doar la noi, în toată Europa, despre inflația Ormuz, care a provocat șocuri la îngrășăminte, la produse chimice, materii prime agricole, aluminiu, țiței.

Inflația de bază, cea pe care putem să o controlăm noi, a decelerat ușor pe fondul scăderii consumului și costurile scăzute cu forța de muncă. E bine pentru inflație. Dar pentru societate nu e plăcut. Să ai o deteriorare a veniturilor din cauza inflației. Companiile au redus cheltuielile cu angajații din cauza scăderii consumului”, a mai spus șeful BNR.

BNR cere stabilitate politică și un guvern „cât mai repede”

Mugur Isărescu a atras atenția că tensiunile politice afectează investițiile și încrederea piețelor financiare. Guvernatorul consideră esențială instalarea rapidă a unui executiv cu puteri depline.

„Se pare că la nivelul actual ne putem permite o flexibilitate mai mare a cursului, pentru că rezervele sunt la nivel adecvat. Cursul pare să fie echilibrat pe piaţă. Depinde însă de continuarea constrângerii fiscale, continuarea corecţiei fiscale şi de stabilitatea politică. Pieţele sunt foarte sensibile la ambii factori: stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern şi continuarea corecţiei fiscale.

Şi atenţie, iar mai spun ceva ca să se reţină. De multe ori nu numai faptele strică, şi vorbele. Sunt momente în istoria, cel puţin financiară, când vorbele spuse aiurea sunt mai tari sau în momente nepotrivite.

Am avut creștere a investițiilor în trimestru 3 și 4 2025. Sperăm să avem și în primul trimestru din 2026. Criza politica nu ajută în acest sens. Avem nevoie de stabilitate. Știți vorba aia: Plouă în mai, avem mălai. Deci sperăm la o recoltă bună”, a spus guvernatorul BNR.

Isărescu: „Noi nu am ţinut cursul artificial”

Referitor la evoluția cursului leu-euro, guvernatorul BNR a respins ideea că banca centrală ar fi menținut artificial stabilitatea monedei naționale.

„Noi nu am ţinut cursul artificial şi asta se vede din evoluţia rezervelor. Trebuia să vindem cantităţi mari de valută ca să fi ţinut cursul jos artificial. Şi atunci cum mai creşteau rezervele internaţionale? Au crescut cu 40 de miliarde în ultimii cinci ani, 40 de miliarde de euro, adică s-au dublat.

Am intervenit pe piaţă, dar am intervenit în principal cumpărând valută şi evitând ca leul să se aprecieze. Grosul cumpărărilor le-am făcut nu direct din piaţă, ci de la Ministerul de Finanţe. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanţe, în loc să vândă încasările valutare din fonduri europene, din împrumuturi externe direct în piaţă, cu variaţii foarte mari asupra cursului de schimb, pentru că când au nevoie de bani, de lei, ei nu vând 20 de milioane.

Ne vând nouă un miliard, două miliarde de euro. Şi vă daţi seama, într-o piaţă care este destul de subţire, piaţa noastră valutară, ce înseamnă să vinzi într-o zi un miliard de euro? Înseamnă o apreciere puternică a cursului, pe urmă o depreciere”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul a adăugat că, în lipsa intervențiilor BNR, cursul euro ar fi putut coborî chiar spre 4,4 lei.

Conform estimărilor incluse în Raportul asupra inflației, banca centrală anticipează un nou salt al inflației în trimestrul al treilea din 2025, pe fondul eliminării plafonării prețurilor la energie electrică și al majorării TVA și accizelor de la 1 august. Ulterior, inflația ar urma să scadă lent, dar să rămână peste nivelurile estimate anterior.