Capitala are 400 de fabrici sau spații publice părăsite. Ce facem cu ele?

23 octombrie 2017 23:33   Național
Ultima actualizare:

Splaiul Unirii 160. Aici, în clădirea fostului sediu al Industriei Bumbacului de pe vremea lui Ceaușescu, o mână de oameni, arhitecți, studenți și reprezentanți ai câtorva ONG-uri s-au strâns să discute despre ”morții urbani”ai orașului. Discuția pleacă de la un inventar trist făcut de reprezentanții Primăriei Capitalei: în cel mai mare oraș al țării există peste 400 de fabrici sau spații publice abandonate, tot atâtea răni pe obrazul cândva ferchezuit al Micului Paris

”Moara lui Assan, Fabrica de Bere Grivița, Fabrica de Țigarete Belvedere, Insula de pe Lacul Morii, Teatrul de vară din Parcul Bazilescu, Amfiteatrul Tineretului, Centrala Electrică Filaret”enumeră Oana Stanca de la Institutul de Politici Publice, câteva dintre spațiile părăsite din oraș. Toată lumea din sală știe un astfel de loc din București, îl poate indica și recunoaște că îi este rușine cu el. Mii de bucureșteni sau turiști trec pe zilnic lângă aceste zone, ajunse veritabile gropi de gunoi sau centre ale promiscuității în care nici forțele de ordine nu intră decât în urma unor razii cu mascații. Concluzia la care ajung toți după cinci ore de dezbateri este cea evident: autoritățile nu au făcut nimic pentru a revitaliza aceste spații și dau vina pe retrocedări, legislație sau lipsa fondurilor. Ținut ani de zile într-o stare deplorabilă, de cele mai multe ori, terenul este la un moment dat curățat și apare un mall sau un ansamblu rezidențial. Chiar și atunci când oficial autoritățile se implică, ele o fac de fațadă, pentru imagine.”Am vorbit cu cei de la sectorul 3 să revitalizăm Hala Laminor de la Uzinele Malaxa, dar acum înțeleg că vor să facă acolo un mall”, dezvăluie Oana Stancu. Prinse între mătura birocratică și fărașul capitalismului, multe inițiative frumoase de a transforma locurile hidoase ale orașului au ajuns maculatură. Ele sunt scoase de la naftalină de autorități rar și atunci, în mintea celor cu speranțe apar drept o Fata Morgana urbanistică, care să le arate un ”altfel” de București. Din păcate se dovedesc în final ceea ce sunt:”o țeapă”pentru visători

Mai multe