Care e cea mai sigură clădire din Capitală în caz de cutremur. Acum se lucrează la ea

E un monument reprezentativ al Bucureştiului, dar nu a mai fost restaurat din 1936. Arcul de Triumf se află în ample lucrări de consolidare, iar în luna decembrie a anului viitor, monumentul va deveni cea mai sigură clădire din Capitală în caz de cutremur. Specialiştii spun că va rămâne în picioare şi în cazul unui seism de 9 - 9,2 grade pe Richter.

Lucrările de consolidare a monumentului au început în urmă cu trei luni, după mai mulţi ani de amânări. Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a inspectat marţi stadiul şantierului, precizând că lucrările sunt în graficul stabilit de Municipalitate. "Arcul de Triumf este un monument reprezentativ al istoriei ţării noastre şi dorim, ca după reabilitare, să-l reintroducem în circuitul turistic naţional şi internaţional. Acum se lucrează la consolidarea monumentului, utilizându-se procedura de izolare antiseismică a bazei clădirii. Monumentul devine rezistent, astfel, la un cutremur de 9 grade pe scara Richter", a declarat primarul general.

Pentru a fi mai accesibil turiştilor şi vizitatorilor din Capitală, pe sub Arcul de Triumf va fi construit un pasaj pietonal. Astfel, vizitatorii vor putea evita traversarea bulevardelor Alexandru Averescu, Kiseleff şi Constantin Prezan. Lucrările costă 31 de milioane de lei, însă cea mai mare parte a banilor (23 de milioane de lei) provine din fonduri europene nerambursabile.

Arcul de Triumf găzduieşte un muzeu, care poate fi vizitat doar la ocazii speciale. După restaurarea sa, monumentul va trebui să atragă, potrivit Municipalităţii, peste 25.000 de vizitatori doar în primul an.

Arcul de Triumf se află pe amplasamentul actual din 1922, când a fost comandat în cinstea încoronării fegelui Ferdinand I şi a reginei Maria. Timpul scurt pe care l-au avut la dispoziţie arhitectul Petre Antonescu şi echipa sa s-a răsfrâns asupra calităţii lucrării: scheletul monumentului a fost construit din beton armat, în vreme ce basoreliefurile exterioare au fost realizate din ipsos şi lipite superficial pe clădire. Rezultatul a fost că în mai puţin de zece ani, monumentul a ajuns într-o stare deplorabilă, care nu făcea deloc cinste oraşului de pe Dâmboviţa, care se chinuia să copieze întru totul Parisul francez.

Aşa s-a ajuns ca în 1936 monumentul să fie restaurant şi reconstruit, parţial, folosindu-se granit de Deva. La modernizarea sa au contribuit şi românii, donaţii care au însumat 7 milioane de lei. Monumentul fost inaugurat în 1 decembrie 1936, la 18 ani de la unirea Transilvaniei cu România. În perioada comunistă, însă, Arcul de Triumf a suferit mai multe mutilări, în urma cărora a fost văzduvit de mai multe inscripţii şi basoreliefuri.

“În anul 1953, din ordinul CC al PCR, au fost şterse mai multe texte, printre care şi cele care includeau proclamaţia Regelui Ferdinand, date cu prilejul intrării României în război şi încoronării de la Alba Iulia. Tot din ordinul CC al PCR, a fost ştearsă şi inscripţia Budapesta, aceasta urmează să fie restaurată alături de toate celelalte inscripţii”, a declarat, pentru b365.ro, Irina Bologa, directorul Serviciului de Cultură din cadrul Direcţiei de Cultură, Învăţământ şi Turism a Primăriei Capitalei.