Carmen Vasilescu, o tânără bolnavă de tetrapareză spastică, a sărit cu parașuta: "Voiam să mă simt ca o pasăre"
Are, din naştere, tetrapareză spastică extrapiramidală. O boală cu care trăieşte de 32 de ani. Deşi este ţintuită într-un scaun cu rotile, Carmen iubeşte, munceşte şi îşi depăşeşte limitele în fiecare zi. Acum, şi-a îndeplinit o dorinţă uriaşă: a sărit cu paraşuta.
O adevărată provocare pentru Carmen Vasilescu, care este o optimistă şi nu se plânge niciodată. A călărit, a participat la concursuri de miss, iubeşte, trăieşte şi munceşte de acasă. Ajută artiştii cu comunicate, scrie numai ea ştie cum, într-un fel anume şi nu spune nu niciodată celor care o solicită. Este un om minunat, care merge la evenimente, la teatru, la film, la spectacole şi se întâlneşte cu cei pe care îi ajută şi este ajutată la rândul ei.Nu se plânge niciodată şi poate că dacă nu era aşa ambiţioasă nu s-ar fi aflat niciodată povestea ei. Iar acum şi-a depăşit limitele, sărind de la 3.200 de metri din avion. Iată ce ne-a povestit tânăra care este nu numai inimoasă, dar şi curajoasă, căci nu mulţi ar face o aşa nebunie.
„Îmi doream foarte mult să simt libertatea supremă, să mă simt ca o pasăre care zboară liber sub cerul albastru, să simt adrenalină prin toţi porii, să văd lumea de sus, fără să mă despartă vreun geam de frumuseţea naturii, iar pentru asta am îndrăznit să practic saltul în tandem cu paraşuta. A fost o întreagă aventură, care a început căutând în secret un instructor ce trebuia să îmi inspire mare încredere, fiindcă urma, la propriu, să-mi las viaţa în mâinile lui. Astfel, l-am găsit pe profesionalistul Doru Baciu, care nu se află la prima săritură cu persoane cu dizabilităţi, aşa că am decis că el este persoana potrivită. Însă baza sportivă se află la Luncani, în apropierea Câmpiei Turzii, fapt ce necesită o deplasare în mod special pentru asta şi nu ştiam cum să ajung acolo. Însă, de ceva timp, eu şi părinţii mei ne doream să descoperim tainele maramureşene, aşa că am considerat că acestea sunt clipa şi ocazia potrivite. Apoi a urmat dezvăluirea planului meu părinţilor, care, după ce au digerat informaţiile, m-au înţeles şi m-au susţinut în realizarea lui. Mi-era teamă de două lucruri înainte şi anume să nu fie vremea rea şi să nu cumva să mi se facă rău, dar, din fericire, am avut parte de o experienţă unică, pe care, cu siguranţă, nu o voi uita niciodată!”, a povestit Carmen Vasilescu pentru Click.