Cazurile de violență în școli, judecate de "tribunale" speciale

De la începutul anului școlar 2020-2021, fiecare școală trebuie să aibă un "grup de acţiune anti-bullying și violență", practic un”tribunal”al unității de învățământ, din care vor face parte maximum 10 membri. În premieră vor fi judecate nu doar acţiunile fizice, ci și cele verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.

Normele de aplicare a Legii împotriva violenţei psihologice - bullying - au fost aprobate prin ordin al ministrului Educației, Monica Anisie și publicate în Monitorul Oficial în această săptămână. Din ”tribunalul” școlii vor face parte: directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale.

Potrivit normelor, acest grup cum i se spune în document, are ca scop "prevenirea, identificarea și soluționarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice".

Fiecare unitate de învățământ este obligată să introducă în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul "școală cu toleranță zero la violență”. Ministerul Educației promite că, pentru a veni în sprijinul școlilor, va realiza Ghiduri de bune practici pe cicluri de învățământ, privind modul de interacțiune și de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying. Implementarea planului anti-bullying în fiecare școală presupune:

activități de informare și conștientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul școlii, copii și părinți;

• măsuri de comunicare și informare internă, la nivelul unității de învățământ, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare și intervenție a situațiilor de bullying în spațiul școlar;
• proceduri de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying;
• responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenției imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate;
• organizarea unor activități, precum concursuri, teatru forum ș.a., în scopul încurajării respectării valorilor și misiunii declarate a școlii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situațiilor de bullying;
• atragerea părinților în participarea la dezbateri și sesiuni de informare cu privire la bullying;
• activități de măsurare a impactului acțiunilor cuprinse în planul anti-bullying și ale eficienței grupului de acțiune.
• orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullying-ul.

Normele prevăd și că procedura de intervenție a cadrelor didactice în situațiile de bullying din unitățile de învățământ.

Citiți și

Legea împotriva violenței în școli a fost promulgată

Efectele violenței în școli. Cum își aleg agresorii victimele