CCR îi dă înapoi privilegiile de fost președinte lui Traian Băsescu

Decizie cu ecou în întreaga clasă politică! Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit, marți, 1 iulie, că modificările legislative din 2021, care au dus la retragerea privilegiilor acordate lui Traian Băsescu în calitate de fost președinte, sunt contrare Constituției.

Este o decizie luată în unanimitate de judecătorii Curții, în urma unei excepții de neconstituționalitate ridicate chiar de fostul șef al statului.

Astfel, după trei ani de dispute și incertitudini, Băsescu își recuperează toate beneficiile cuvenite funcției de fost președinte, în ciuda unei hotărâri definitive a instanței supreme care l-a declarat colaborator al fostei Securități. 

Beneficiile, restabilite integral

Decizia CCR îi permite lui Traian Băsescu să primească din nou toate privilegiile de care beneficiază un fost președinte al României.

Acestea includ o locuință de protocol cu destinația de reședință oficială, care dispune și de un spațiu de lucru amenajat ca birou, cu personal angajat – un consilier și un secretar.

În plus, i se va acorda o indemnizație lunară egală cu 75% din salariul președintelui aflat în exercițiu. Nu în ultimul rând, va beneficia de pază și protecție permanentă asigurate de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), precum și de folosirea gratuită a unui autoturism de serviciu.

Aceste drepturi fuseseră retrase în baza unor modificări legislative adoptate în 2021 și aplicate începând cu 2022, prin care se stipula că foștii președinți condamnați definitiv pentru colaborare cu Securitatea nu mai pot beneficia de aceste facilități. Băsescu a atacat această prevedere la Curtea de Apel București, iar cauza a ajuns la CCR, care a decis că limitarea privilegiilor în acest mod este neconstituțională.

Traian Băsescu, declarat colaborator al Securității, în 2022

În 23 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre definitivă în care a confirmat că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea, în calitate de poliție politică.

Decizia a fost luată în baza documentelor furnizate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care a arătat că Băsescu a furnizat informații sub numele conspirativ „Petrov”.

Potrivit CNSAS, Băsescu a dat două note informative olografe în 1975, pe când era student la Institutul de Marină, în care semnala, printre altele, intenția unui coleg de a pleca din țară și relațiile acestuia cu cetățeni străini.

Aceste informații au dus la interzicerea îmbarcării colegului pe nave care ieșeau din țară, fiind considerată o acțiune care susține obiectivele poliției politice comuniste. De asemenea, CNSAS a subliniat că notele date de Băsescu încălcau drepturi fundamentale precum viața privată și libertatea de circulație, protejate prin tratate internaționale.

Apărarea lui Traian Băsescu

Pe tot parcursul procesului intentat de CNSAS, Traian Băsescu a negat vehement acuzațiile de colaborare conștientă cu Securitatea.

În fața instanței, fostul președinte a declarat că nu a știut niciodată că i s-a atribuit un nume conspirativ, afirmând că toate rapoartele sale au fost semnate cu numele real – „Căpitan Traian Băsescu” – și nu cu pseudonimul „Petrov”.

Băsescu a explicat că nu a semnat niciun angajament de colaborare și că, în acea perioadă, considera că furniza informații către un serviciu militar al Ministerului Apărării Naționale, nu către Securitate.

„Abia după Revoluție am aflat de legătura dintre contrainformațiile militare și Securitate”, a susținut el. A mai adăugat că, în perioada studenției, nu era interzisă interacțiunea cu cetățeni străini și că tinerii de la Marină mergeau frecvent în stațiuni precum Mamaia, unde se întâlneau cu studenți din alte țări socialiste. Din punctul său de vedere, faptele nu au avut caracter politic și nu pot fi interpretate ca acte de poliție politică.