Ce înseamnă „faza de platou” și cum va evolua situația după atingerea vârfului pandemiei de coronavirus

În ultima vreme, auzim din ce în ce mai des termenul „fază de platou” sau „zonă de platou”, situație în care se află țara noastră în contextul epidemiei de coronavirus. Pare o veste bună, încurajatoare, artrebui să ne bucurăm de faptul că ne situăm aici, dar mulți nu știu exact ce înseamnă această expresie atât de folosită de specialiști.

La începutul pandemiei de coronavirus, cazurile de îmbolnăvire și decesele creșteau fulminant de la o zi la alta, iar acest lucru a paralizat întreaga lumea. Fiecare țară afectată și-a închis porție și a încercat gestioarea unei crize fără precedent, prin măsuri de distanțare socială, izolare la domiciliu și prin încercarea disperată de a obține un tratament care să salveze vieți. Oamenii nu au mai avut voie să iasă din casă, mulți și-au mutat birourile de la job în propriul living, au explodat cumpărăturile online, iar timpul liber ni l-am petrecut în fața televizoarelor. S-au închis pe rând școli, creșe și grădinițe, magazine, baruri, restaurante, săli de cinema, parcuri...până și Paștele l-am sărbătorit între patru pereți. De 1 Mai am mâncat mici comandați de pe internet și am privit marea din liveuri postate pe Facebook. Toate acestea s-au petrecut în perioada de maximă explozie a îmbolnăvirilor.

Ce înseamnă „faza de platou” în contextul epidemiei de coronavirus

Iată însă că aceste măsuri anticoronavirus luate de către autorități au început să dea roade, iar pandemia pare, în sfârșit, ținută în frâu. Numărul de îmbolnăviri scade, iar dacă situația va continua în acest fel și de acum încolo, restricțiile se vor ridica rând pe rând, iar noi ne vom relua viața. Însă, pentru asta, va trebui ca numărul de îmbolnăviri să aibă mici variații sau să scadă. Cu alte cuvinte, va trebui să atingem zona de platou sau faza de platou.

Încă de la debutul pandemiei, scopul autorităților a fost prevenirea unei situații critice, care să nu mai poată fi gestionată, care să depășească capacitatea sistemului sanitar și să ne arunce în haos. S-a încercat prin toate mijloacele ținerea sub control a pandemiei printr-o creștere cât mai lentă a numărului de îmbolnăviri. Apoi, când acest lucru s-a întâmplat, specialiștii încearcă menținerea acestei stări de stabilizare. Faza de platou asta și presupune: perioada în care se înregistrează cam același număr de îmbolnăviri. Acesta nu crește, dar nici nu scade, deși tendința este aceea de stingere a pandemiei.

Pe un grafic, cazurile de îmbolnăvire cu Covid-19 sunt prezentate de o linie în continuă creștere, iar atunci când acestea încep să scadă, ele sunt prezentate ca o curbă. Aceasta este faza de platou, când ne pregătim pentru o descreștere a cazurilor de infecție cu Covid-19.

Ce se întâmplă după „faza de platou”

După ce am atins faza de platou, teoretic, numărul de cazuri confirmate pozitiv ar trebui să scadă până la stingerea totală a epidemiei, dar acest lucru se va întâmpla numai dacă vom respecta în continuare măsurile de distanțare socială sau alte restricții impuse de autorități. Dacă după 15 mai, când se va ridica starea de urgență și va fi introdusă starea de alertă, toată România va da buzna pe străzi, se va înghesui prin magazine, în saloanele cosmetice, frizerii, muzee sau vom ieși cu toții la plimbare cu mijloacele de transport în comun, atunci nu avem nici o șansă să ne revenim. Dimpotrivă. Virusul va exploda din nou, focarele se vor înteți sau vor apărea altele noi, iar epidemia va reizbucni.