Ce se întâmplă cu dosarul "Votul din diaspora". Ce a cerut DNA
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Parchetului instanţei supreme dosarul privind problemele de la votul din diaspora, în care sunt cercetate fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) vrea să preia dosarul privind votul din diaspora pentru că are suspiciuni că în cauză ar fi vorba de săvârşirea unor fapte care intră în competenţa sa.
Solicitarea DNA a fost trimisă Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cazul în care va fi admisă de procurorul general al PICCJ, întreg dosarul, cu toate actele procedurale efectuate până acum, va ajunge la DNA.
Dosarul privind probleme la votul din diaspora, la alegerile prezidenţiale, a fost constituit, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a PICCJ, prin conexarea a şase dosare penale care vizează plângeri legate de modul de desfăşurare a scrutinului.
Faptele sesizate în respectivele plângeri sunt abuzul în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, potrivit PICCJ.
"Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie 2014, începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sesizările formulate vizând persoane cu diferite funcţii sau funcţionari din cadrul instituţiilor cu rol decident în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor", a arătat Parchetul instanţei supreme.
Precizările au fost făcute după ce procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a vorbit despre acest dosar.
"S-a început urmărirea penală cu privire la faptă şi s-au solicitat relaţii la alte autorităţi. Ancheta se va desfăşura în continuare (...) cu privire la fapta de împiedicare a exercitării dreptului la vot, prevăzut de articolul 385 din Codul penal", a spus Niţu.
Conform Codului penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Niţu a precizat că au fost primite multe sesizări referitoare la problemele de la votul din diaspora. El nu a putut spune câte plângeri în acest sens există, însă a precizat că sunt venite sesizări şi din diaspora, prin intermediul poştei electronice.
"Sesizările sunt îndreptate împotriva miniştrilor, a celor care, în opinia petiţionarilor, au avut atribuţia de a organiza alegerile. Unele sunt venite din partea diferitelor instituţii, dar cele mai multe sunt venite din partea persoanelor. Pe e-mail sunt cele mai multe trimise, la care sunt anexate plângeri", a spus procurorul general.
Pe de altă parte, referitor la posibilitatea de înfiinţare a altor secţii de votare în străinătate, Niţu a afirmat că, din punct de vedere legal, procurorul de caz este cel care va aprecia dacă a fost încălcată legea sau nu.