Ce-şi doresc românii dintr-o comună suceveană de la preşedinte: «Să pună bani la alocaţii, la ajutoare»

În comuna Pătrăuţi, din judeţul Suceava, 54% dintre locuitori sunt de etnie romă. Cei mai mulţi au mers la urne după ce au ieşit de la biserică, iar unii s-au minunat când au văzut că primarul a modernizat grădiniţa unde se vota. Reporterii “Adevărul” au fost duminică printre ei şi au surprins imagini şi poveşti demne de un scenariu de film.

Duminică la prânz, pe uliţele comunei Pătrăuţi, din judeţul Suceava, erau puţini oameni. Rar trecea câte o maşină, iar la secţia de votare de la primărie ajunseseră mai puţin de 100 de alegători. Un procent destul de mic, având în vedere că localitatea are peste 5.700 de locuitori, iar pe listele permanente de vot sunt aproape 4.000 de oameni. Oficial, în Pătrăuţi locuiesc 600 de persoane de etnie romă. Neoficial, romii sunt majoritari, 54%. Cei mai mulţi s-au declarat români la recensământul din 2011. Reprezentanţii etniei sunt împărţiţi în trei mari familii: Burduja, Răscol şi Hariga. Pentru alegerile prezidenţiale de duminică, în comuna suceveană Pătrăuţi au fost amenajate două secţii de vot.

După ce au ieşit de la biserică, localnicii au venit în centrul comunei, în grupuri mai mici sau mai mari, pe jos, cu maşinile sau cu bicicleta. Romii au votat în mare parte la grădiniţa „Constantin Morariu“, recent modernizată. Între ei, Radu Burduja, un bărbat de 50 de ani, care nu a mai avut un loc de muncă din 1996. De atunci, trăieşte doar din ajutorul social pe care-l primeşte de la primărie şi din alocaţiile celor şase copii ai săi. A venit la vot „ca să fie bine“. „Votez să fie bine în România, să fie de toate. Să puie bani la alocăţii, la ajutoare. Să se mărească pensiile. Să nu taie pensiile. Eu iau ajutor social. Nu mai lucrez din 1996”, a declarat bărbatul. 

A vrut să se descalţe la intrarea în secţia de vot

Cei care au venit la vot nu vorbeau despre prezidenţiabili. De câteva ori s-a auzit însă numele primarului comunei, lăudat îndelung de o mamă şi fiica sa, care s-au minunat când au văzut grădiniţa renovată. Georgeta Burduja, de 45 de ani, a fost atât de uimită încât a vrut să se descalţe la intrarea în secţia de vot. „Îl felicit pe domnul primar, pentru că a făcut aşa o grădiniţă şi pentru copiii noştri. Ar trebui să ne descălţăm la intrare. Să nu facem mizerie. Până acum, copiii noştri care mergeau la grădiniţă făceau la găleată“, a spus femeia.

«Votez ca să muncească băiatul acasă»

La un moment dat, în faţa secţiei de vot a sosit şi Ion Burduja, un bărbat fără un picior, care a făcut un efort şi a venit la vot cu un cadru metalic. Spune că a fost motivat de fiul său, Samoil, care tocmai s-a întors de la muncă din străinătate şi a ţinut să voteze pentru că-şi doreşte un loc de muncă în ţara lui. „Să muncească băiatul acasă. Asta-mi doresc”, a explicat cu timiditate Ioan. Fiul său l-a completat: „Ne-am săturat să lucrăm pentru străini. Vreau să lucrez acasă, pentru neamul meu“, a spus tânărul cu o voce hotărâtă. 

Jocuri de noroc pe bani, în cartierul romilor

În ziua votului, în faţa crâşmei din cartier era mare zarvă. Tinerii s-au adunat, şi-au parcat maşinile, au dat muzica tare, au cumpărat bere şi s-au aşezat la taifas. Nici vorbă de dezbatere despre candidaţii la prezidenţiale. Altele erau subiectele. Unii dintre ei stăteau în faţa crâşmei şi jucau ceva pe bani, în timp ce Narcis Feraru, în vârstă de 27 de ani, le povestea cum munceşte în străinătate. 

Nu ajunsese încă la vot, dar spune că va merge pentru că ar vrea ca noul preşedinte al României să-i aducă înapoi acasă pe românii plecaţi la muncă peste hotare. ”Majoritatea timpului îl petrec în străinătate. La noi, nivelul de trai e foarte jos. Eu am doi copii. Dacă ar fi să lucrez numai în ţară ar fi foarte greu. Asta mă motivează să merg la vot”, a arătat tânărul.

Profil de votant. De cine au fost aleşi Iohannis, Dăncilă şi Barna

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) a realizat profilul votanţilor pentru cei trei candidaţi.Astfel, votanţii lui Barna fac parte, covârşitor, din mediul urban (în proporţie de 72%), în timp ce Iohannis a fost votat de românii de la oraşe în proporţie de 56%. Viorica Dăncilă, în schimb, a avut mai mulţi alegători din mediul rural (51%). Iohannis şi Dăncilă au fost preferaţi, în mod egal, de femei şi de bărbaţi, în timp ce Barna a avut mai multe simpatizante. Astfel, Iohannis a fost votat în majoritate de angajaţi cu vârsta între 45 şi 64 de ani, cu studii medii. Pe Dăncilă au ales-o în majoritate pensionari, iar Barna a avut mai mulţi susţinători în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani, cu studii superioare.