Ce spune un medic pneumolog despre terapia hiperbarică, pentru care a fost testat Petrică Mîţu-Stoian: "Nu poate fi făcută oricărui pacient"
Medicul pneumolog Radu Dabija a explicat că pacienţii care se recuperează după COVID trebuie să beneficieze de investigaţii amănunţite înainte de a începe această terapie.
Întrebat care este rolul acestei terapii cu oxigen hiperbaric, terapie pentru care interpretul Petrică Mîţu-Stoian s-a prezentat vineri, 5 noiembrie, într-o clinică privată, medicul pneumolog Radu Dabija a explicat, într-o intervenţie în direct la DIGI 24, ce este această terapie şi în ce condiţii se recomandă pacienţilor care se recuperează după COVID-19. „Au apărut foarte multe clinici, se vorbeşte foarte mult despre recuperarea post COVID, sau long COVID. La un moment dat a apărut şi această idee, sau, mă rog, nu este chiar nouă, că boala COVID-19 ar putea fi recuperată prin camera hiperbarică. Ca să înţelegem ce este o cameră hiperbarică, trebuie să înţelegem că noi, aici, în aerul ambiental pe planeta Pământ, inspirăm un aer cu o concentraţie de 21% oxigen (20,9%), aceasta este concentraţia în aerul ambiental a oxigenului, restul, până la 100%, sunt alte gaze: dioxid de carbon, azot şi aşa mai departe. (...) Într-o cameră hiperbarică se eliberează oxigen 100% la două atmosfere, deci la o presiune mult mai mare, ceea ce sigur că s-a dovedit că are nişte beneficii pentru bolnavii care în mod obişnuit nu se pot oxigena“, a explicat medicul.
Această terapie nu poate fi, în schimb, efectuată oricărui pacient. Trebuie să fie de scurtă durată şi, de asemenea, nu substituie - a subliniat dr. Dabija - metodele de recuperare obişnuite care se recomandă pacienţilor post-COVID. Mai mult, există chiar contraindicaţii ferme. „Există nişte contraindicaţii absolute, iar la pacientul cu COVID-19 acesta trebuie în prealabil investigat. Spre exemplu, pacientul care are risc de a dezvolta pneumotorax. Pneumotorax înseamnă momentul în care se rupe, sau se sparge, sau este foarte fragilă o anumită zonă din plămân şi aerul iese în cavitatea pleurală şi produce o compresie asupra plămânului, aceasta este o complicaţie imediată la care ne putem gândi. Dar totodată, felul în care bolnavul respectiv este investigat: trebuie cu foarte mare amănunt purtată această investigaţie, pentru că trebuie să vedem dacă are sau nu are indicaţie“, a explicat medicul.