Cea mai întunecată planetă cunoscută vreodată, un mister pentru pământeni

La 750 de ani-lumină faţă de noi a fost descoperită cea mai întunecată planetă de până acum. Această planetă, o giganta gazoasă de mărimea lui Jupiter, reflectă mai puţin de 1% din lumina şi este mai neagră decât cărbunele. Mecanismul care face ca planetă să fie atât de întunecată nu este pe deplin elucidat.

Descoperirea a fost făcută de către sondă Kepler (NASA). Un an-lumină corespunde distanţei parcurse de lumină într-un an, adică circa 9,5 mii de miliarde de kilometri.

Botezată Tres-2b (a fost văzută pentru prima data în 2006 de către Trans-Atlantic Exoplanet Survey, Tres) această planetă a fost studiată vreme îndelungată de către sonda Kepler, care vânează exoplanete, adică planete care se găsesc în afară Sistemului Solar.

Planeta este de mărimea lui Jupiter; spre deosebire însă aceasta (care reflectă cam o treime din lumina Soarelui, datorită amoniacului din atmosferă), Tres-2b este extrem de întunecată. Reflectă mai puţin de 1% din lumina. Tres-2b orbitează în jurul stelei GSC 03549-02811 la o distanţă relativ mică, de „doar" 5 milioane de kilometri (Pământul se află faţă de Soare la o distanţă medie de circa 150 miliane de kilometri).

Distanţa mică faţă de propriul Soare face că temperatură planetei Tres-2b să fie foarte ridicată: aproape 1000 C. Ceea ce este mult prea cald pentru a permite formarea norilor de amoniac, aşa cum se întâmplă pe Jupiter.

Sunt însă prezenţi compuşi în atmosferă planetei care absorb puternic lumina, cum ar fi vapori de sodiu şi potasiu, sau oxid de titan în stare gazoasă. Chiar şi în această situaţie nu se explică cum de planetă este aşa de neagră.

Unul dintre oamenii de ştiinţă care au făcut această descoperire, David Spiegel de la Princeton University din SUA, declară că nu este încă clar ce face că această planetă să fie aşa de întunecată. Adaugă însă că Tres-2b nu este complet neagră, emite o strălucire roşiatică, asemănătoare celei emise de jăratec.

Cătălina Oana Curceanu este prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Instituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro.