Centrul Istoric al Bucureştiului este de nerecunoscut

Centrul Istoric al Bucureştiului este de nerecunoscut. Cândva polul distracţiei nocturne a tinerilor, zona centrală a Capitalei seamănă acum cu un muzeu în aer liber de obiecte funerare. Patronii localurilor care funcţionează în imobile cu risc seismic ridicat au primit, vineri (27 noiembrie), somaţie să închisă afacerile în 24 de ore. Cei mai mulţi s-au conformat.

Bate vântul ca-n Vestul Sălbatic în tot Centrul Vechi. O lege care trebuia aprobată încă de la demararea lucrărilor de refacere a zonei istorice produce, abia acum, efecte. Ai zice că, brusc, parlamentarii români şi-au dat seama ce pericol îi paşte pe românii care îşi petrec timpul liber în zone cu trecut istoric, care au fost cosmetizate de dragul distracţiei în toată ţara. Pe patroni, noua lege, care interzice orice activitate comercială în clădiri cu risc seismic ridicat, i-a lovit sub centură. Ei nu se aşteptau ca cineva să le ameninţe în asemenea fel afacerile, motiv pentru care n-au făcut nimic pentru a consolida imobilele înainte de a le deschide porţile.

Problema este că mulţi dintre administratorii de baruri şi cafenele funcţionează cu chirie şi, chiar dacă ar vrea să intre în legalitate, nu vor putea dacă nu se vor pune pe investiţii cei care deţin spaţiile în care ei îşi desfăşoară activitatea.

Unul dintre cele mai frecventate cluburi din Centrul Istoric, The Vintage, era deschis duminică (29 noiembrie), în ciuda faptului că figurează pe lista celor cu bulină roşie, iar patronii au fost somaţi să închidă afacerea. Contactat de Click!, managerul localului, Andrei Tănăsie, a refuzat să vorbească pe această temă, mărturisind că e prea afectat de ceea ce i se întâmplă. Până şi sediul Poliţiei Centrului Istoric din strada Şelari era închis duminică (29 noiembrie). Biroul, deschis tocmai pentru a fi aproape de cei care au nevoie de ajutor, a fost amplasat într-o clădire ce stă să cadă peste trecători. Asta da inspiraţie! 

„Nu am primit încă nici o înştiinţare, dar dacă acest lucru se va întâmpla, nu avem altă soluţie decât să respectăm legea. Nu ne pică deloc bine, dar nu există soluţie de mijloc”, ne-a spus Ana Maria Radu, manager al unui magazin Lashez de pe strada Smârdan. Noul act normativ nu loveşte doar în proprietarii de cluburi, ci şi în cei care deţin restaurante de renume.

Trattoria Buongiorno din centru, local aflat în grupul City Grill, şi-a mutat activitatea într-un spaţiu de pe strada Covaci, în timp ce berăria Siegfried a renunţat la localul de pe strada Lipscani şi s-a retras la locul de baştină, pe Şos. Orhideelor nr. 19. Micii şi marii meşteşugari sunt şi ei obligaţi să-şi suspende activitatea până la consolidarea imobilelor în care funcţionează. Un exemplu este micuţa casă de modă Silueta, care livrează pălării, căciuli, lenjerie de damă şi cămăşi clienţilor din întreaga ţară din 1958. Culmea e că magazinul, deţinut de SCM Vestico (fosta Cooperativă Sporul), funcţionează într-un spaţiu închiriat de la Primăria Bucureşti. Astfel, până când Municipalitatea nu consolidează clădirea din strada Lipscani nr. 57, aici va bate vântul în continuare.

Amenzi uriaşe pentru încălcarea legii

• Lege şi tocmeală. Legea 282/2015, publicată în Monitorul Oficial în 19 noiembrie, modifică OG 20/1994, în sensul că interzice activitatea agenţilor economici în clădiri deja expertizate şi încadrate în clasa de risc seismic ridicat. De asemenea, amenzile pentru desfăşurarea activităţilor cu caracter economic în spaţii vulnerabile la seism au fost stabilite de la 50.000 până la 70.000 de lei. De menţionat că aceste modificări ale OG 20/1994 vizează doar spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuit. Autorităţile locale puteau aplica legea încă din 1994 în cazul caselor şi blocurilor în paragină, dar edilii au evitat să amendeze locatarii, pe motiv că aceştia nu au bani să achite reparaţiile.
• Lista neagră. În Bucureşti sunt 1.599 de clădiri expertizate în clasa de risc seismic ridicat. Pe lista neagră figurează săli de teatru şi de cinema, şcoli, restaurante, cluburi, cafenele şi sedii ale instituţiior publice. Doar 55 de imobile cu bulină roşie au fost consolidate anticutremur în ultimii 25 de ani, ceea ce vorbeşte de la sine de interesul pe care l-au manifestat edilii Bucureştiului în această perioadă. Alte 146 de clădiri sunt expertizate, dar nu au fost încadrate într-o categorie de urgenţă, ceea ce înseamnă că nu reprezintă un pericol public imediat.

«Vrem să fim în siguranță»

Cristina Urecheriu, 43 de ani: „Nu obișnuiesc să merg în Centrul Istoric, dar este bine că s-a luat această decizie pentru siguranța noastră. Am văzut că mulți patroni s-au conformat și au închis localurile până la terminarea lucrărilor de consolidare. Mă bucur că au înțeles necesitatea acestei legi”.

Ionuț Tămaș, 33 de ani: „Mi se pare normal să iei o astfel de decizie, dacă lumea care lucrează și se distrează aici nu e în siguranță. Eu nu mai locuiesc în România de ceva vreme, ci în Anglia. Acolo nu vezi localuri deschise în clădiri care stau să cadă”.

Mihaela Zărnoianu, 27 de ani: „E cam gol centrul acum, dar mă bucur că se iau măsuri pentru ca noi să fim în siguranță. Centrul se va reface după această experiență nefericită, iar dacă vor să mai funcționeze, patronii se vor conforma. Până atunci, găsim noi locuri pentru a ne distra”.

Tatiana Voicilă, 55 de ani: „Lucrez de 40 de ani în Centrul Vechi. E o tragedie ce se întâmplă cu magazinul nostru. Avem clienți din toată țara care vin la noi pentru pălării, pentru lenjerie. Nu știu ce vom face, unde ne vom muta. Conducerea se preocupă să găsească o soluție”.