Chiar există o anchetă israeliană care o vizează pe șefa DNA?

Compania israeliană de intelligence Black Cube, care a spionat-o pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a acţionat total ilegal şi cu mult tupeu, consideră experţii în securitate consultaţi de „Adevărul“.

Scandalul spionării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de către foşti agenţi ai Mossad, ia amploare. Specialiştii în securitate susţin că firma israeliană de intelligence, Black Cube, care i-a angajat pe spionii Ron Weiner şi David Geclowicz, arestaţi după ce au spart conturile de mail ale unor apropiaţi ai Codruţei Kovesi, în încercarea de a descoperi lucruri compromiţătoare despre aceasta, nu putea desfăşura legal în România o investigaţie precum cea de care a pretins că se ocupau angajaţii săi.

Și asta, pentru că legislaţia românească interzice aceste activităţi, susţin experţii în securitate consultaţi de „Adevărul“.

Concret, într-un comunicat trimis ziarului „Times of Israel“, compania Black Cube încerca miercuri să explice ce căutau angajaţii săi la Bucureşti.

„Compania a preluat recent un proiect în România pentru a strânge dovezi privind corupţia profundă din Guvernul Român şi din agenţiile sale“, se arată în document.

Mai mult, reprezentanţii Black Cube au negat categoric că Ron Weiner şi David Geclowicz au încălcat legislaţia românească în investigaţiile pe care le făceau.

„Compania Black Cube nu avea cum să facă legal în România o anchetă de genul căreia a pretins că desfăşoară. La noi legea interzice acest lucru. Legea 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular specifică foarte clar cazurile în care se pot desfăşura activităţi de investigaţii de către o persoană privată în baza unui contract“, a declarat, pentru „Adevărul“, Mihai Belu, director general al unei companii de anchete şi filaj.

Mai exact, un investigator privat poate face cercetări în privinţa unei persoane doar în câteva situaţii clar definite de lege: conduita şi moralitatea publică a unei persoane; date privind solvabilitatea ori seriozitatea unei persoane fizice sau juridice potenţială parteneră într-o afacere; persoanele dispărute de la domiciliu; bunurile care fac obiectul unor litigii de natură civilă sau penală înstrăinate în scopul prejudicierii intereselor unei părţi în proces şi asigurarea protecţiei împotriva scurgerii unor informaţii din sfera vieţii private sau a activităţii agenţilor economici.

Potrivit lui Mihai Belu, nici un fel de investigaţii private în România nu pot avea ca subiect un magistrat.