Chiria, un lux pentru tinerii la început de drum. Ce spun românii despre traiul pe cont propriu: „Încercam să mănânc cât mai ieftin”

Costurile tot mai ridicate ale locuințelor au transformat statul singur în chirie într-o adevărată provocare pentru tinerii aflați la început de carieră. O postare recentă a unui român pe Reddit a stârnit numeroase reacții și a readus în discuție una dintre cele mai sensibile probleme ale generației tinere: cum reușești să te întreții singur, când salariile sunt modeste, iar chiriile cresc constant.

„Cum reușiți să stati singuri în chirie? Eu, unul, nu înțeleg cum oamenii proaspăt ieșiți din facultate își pot permite să stea singuri în chirie… când și un apartament amărât cu o singură cameră ajunge la 1200-1500 de lei. Poate e o problemă majoră specifică aici, în Iași, dar mă rog. Tot aud alți oameni cam la același nivel de carieră ca mine care stau singuri în apartamente moderne cu două camere etc. Iar eu dau 700 de lei pe o cameră într-un apartament cu patru camere”, a scris românul pe Reddit. 

Mesajul a adunat rapid zeci de răspunsuri, iar experiențele împărtășite conturează o realitate dură: pentru mulți, independența financiară vine cu compromisuri serioase sau cu sprijin din exterior.

Ajutor de la familie, sacrificii și trai „la limită”

Mulți utilizatori susțin că, în spatele aparentei stabilități, există adesea sprijin din partea familiei sau renunțări importante. Unul dintre comentarii sintetizează situația în câteva puncte clare:

„Îi ajută părinții ba cu bani, ba cu mâncare gătită, nu lucrează pe minim pe economie, ci au salarii decente, au colegi sau colege de apartament (deci nu singuri cum e în postare) își fac datorii își sacrifică alte lucruri (concedii, mașină personală, livrare mâncare, haine noi tot timpul etc). Sau o combinație din cele de mai sus. De cele mai multe ori vorbim de ajutor de la părinți.”

Alții povestesc direct despre costurile și compromisurile personale. Un utilizator din București spune:

„Eu stau aproape de un an singur în chirie în București. Dau aprox 2000 de lei (cu întreținerea și toate cele) dintr-un salariu de ~4000. Apartamentul e vai mama lui, dar prefer așa decât să dau mai puțin dar să mai stau cu cineva în apartament. Plătesc în plus, dar liniștea și pacea de a nu mă bruia nimeni la cap nici ziua, nici noaptea sunt neprețuite.”

Există și opinii care susțin că diferența dintre o cameră și o garsonieră nu este întotdeauna decisivă:

„Diferența între o cameră într-un apartament mai mare și o garsoniera întreaga nu e foarte mare, în special dacă garsoniera nu e cea mai grozava. Decât să dai 700 pe o cameră mai bine faci un efort în plus și dai 1000 sau 1000 și ceva pe o garsonieră întreagă. Într-adevăr, poate pentru unii și 700 e mult, dar dacă îți permiți încă 300-400 în plus, eu zic ca merită.”

„Încercam să mănânc cât mai ieftin”

Pentru alții, începutul a fost extrem de dificil. Un fost student povestește:

„Acum câțiva ani când m-am mutat prima oară singur aveam venituri cam 3000 lei (salariu + bursă) și chirie 1300 lei. Nu era ușor, sincer. Încercam să mănânc cât mai ieftin și comandatul de mâncare/mâncatul în oraș erau o aroganță.”

Unii tineri reușesc să se întrețină încă din timpul facultății, dar recunosc că situația este fragilă:

„Unii mai și lucrează încă de la facultate iar când termină deja au experiență ca să găsească un job ca sa se întrețină. Sunt anul 3 nu mă ajuta părinții. Sunt la ID deci plătesc și taxă și mă descurc. La limită, dar da”

Există și exemple mai favorabile, însă ele sunt mai degrabă excepții:

„După ce am terminat facultatea m-am angajat pentru ~4500 de lei net. Ăla era internship, deci acum primesc câteva mii de lei în plus. Nu plătesc chirie, dar pot să pun deoparte acum 4000 de lei și încă să îmi ajungă destui pentru hobbies, plăceri, ieșiri etc.”

Concluzia multora este rezumată simplu de un alt utilizator: „Cu chiu, cu vai.”