Cine a făcut primul automobil 100% românesc şi cum ni l-au furat sovieticii

Când întrebi de o marcă românească de maşini, răspunsul pe care îl primeşti invariabil este Dacia. Dar la noi în ţară primul automobil a fost construit cu două decenii mai devreme, la Uzinele Malaxa de la Reşiţa.

Familia Malaxa, una dintre cele mai bogate din România interbelică, a demarat în 1945 producţia automobilului omonim.

La acea vreme, maşina era o adevărată bijuterie pe patru roţi. Site-ul "Buna ziua Braşov" prezintă performanţele acesteia: "Proiectul autoturismului aparţine unui grup de ingineri şi tehnicieni de la uzinele A.S.A.M. şi Malaxa din Bucureşti şi IAR din Braşov, conduşi de ing. Petre Carp. Maşina avea un motor cu trei cilindri în stea, cu răcire forţată cu aer, capabil să dezvolte 30 de cai putere (după măsurătorile vremii). Soluţia constructivă era «totul în spate», motorul formând un tot cu diferenţialul şi cutia de viteze. Greutatea motorului era de 80 kg, iar ansamblul cu diferenţialul şi cutia de viteze ajungea la 150 kg. Pentru a asigura răcirea motorului, între plafon şi acoperiş era lăsat un spaţiu pentru canalizarea aerului necesar. Aerul era captat din faţă, de deasupra parbrizului şi era canalizat prin acoperişul cu pereţi dubli, cu ajutorul unui ventilator, care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator. Viteza maximă era de 120 km/h. Malaxa oferea un nivel înalt de confort şi putea transporta până la şase persoane. Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din faţă, sub capotă, unde se afla şi roata de rezervă. Prinderea caroseriei pe şasiu se făcea prin tampoane de cauciuc. Consumul de benzină era de 10 l/100 km".

Maşina a fost produsă între 1945 şi 1947, cam 800 de unităţi pe an, până când Leonid Brejnev a decis mutarea liniei de asamblare în Uniunea Sovietică, impresionat de calitatea ei.

După mai mult de 20 de ani, în 1968, Nicolae Ceauşescu a inaugurat Uzinele de la Mioveni, unde avea să fie produsă Dacia sub licenţă Renault.