Cine este Mihai Dimian, noul ministru al Educației? De la cercetător în SUA la conducerea învățământului românesc

Mihai Dimian, rector al Universității "Ștefan cel Mare” din Suceava, este oficial noul ministru al Educației. În vârstă de 51 de ani, acesta a fost singura propunere înaintată de Ilie Bolojan pentru portofoliul care revine Partidului Național Liberal.

Studii. Experiență 

Mihai Dimian are o experiență solidă, construită atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii. A absolvit matematica la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în perioada 1993-1997, iar ulterior a urmat și cursurile Facultății de Fizică din cadrul aceleiași universități, între 1997 și 2001.

Și-a continuat studiile peste ocean, unde a obținut un doctorat în inginerie electrică la Universitatea Maryland, în intervalul 2001-2005. Din 2024 conduce Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, instituție în care a ocupat anterior funcția de prorector responsabil cu activitatea de cercetare științifică.

A fost desemnat „Profesorul Anului” la Universitatea Howard din Washington DC

Cariera sa profesională include experiență academică și de cercetare în instituții de prestigiu din Europa și SUA. În 2001 a fost cercetător asistent la Universitatea Versailles St. Quentin din Franța, iar între 2002 și 2005 a activat în același rol la Universitatea Maryland. Din 2006 până în 2016 a predat la Universitatea Howard din Washington DC, unde a fost apreciat de studenți și a primit distincția „Profesorul Anului” din partea Consiliului Studenților al Facultății de Inginerie, Arhitectură și Știința Calculatoarelor.

De-a lungul timpului a fost recompensat cu mai multe premii, între care Premiul Academiei Române „Constantin Miculescu” (2014), titlul „Profesor Bologna” acordat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România și distincții pentru activitatea de cercetare și didactică obținute în Statele Unite.

Mihai Dimian a participat la greva profesorilor din 2023

Numele său a fost vizibil în spațiul public și în contextul grevei generale din Educație din mai-iunie 2023. La acel moment, în calitate de prorector al Universității „Ștefan cel Mare”, a participat la mitingul profesorilor organizat la Suceava și a susținut public revendicările cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.

În intervenția sa, a criticat modul în care profesorii sunt prezentați în spațiul public și a respins ideea că ar beneficia de privilegii nemeritate, subliniind volumul mare de muncă și responsabilitățile suplimentare pe care le implică activitatea didactică, inclusiv organizarea admiterilor, concursurilor și a olimpiadelor.

Ce a declarat Mihai Dimian despre evaluarea profesorilor și performanța elevilor

Ulterior, într-o apariție la podcastul „Pentru Localnici”, în martie 2024, în seara în care fusese ales rector, Mihai Dimian a vorbit despre problemele sistemului de educație, insistând asupra modului în care sunt recompensați profesorii.

El a susținut că actualul cadru pune accent aproape exclusiv pe performanțele de tip olimpiadă și neglijează progresul elevilor proveniți din medii defavorizate. În opinia sa, un profesor valoros nu este doar cel care produce vârfuri de performanță, ci și cel care reușește să dezvolte potențialul fiecărui elev, subliniind că lipsa timpului și a resurselor poate limita semnificativ evoluția copiilor, chiar și atunci când aceștia au capacități ridicate.

Mihai Dimian: Laboratoarele școlare trebuie reintroduse pentru mai multă practică

Mihai Dimian a atras atenția asupra dispariției laboratoarelor în școlile preuniversitare și a efectului negativ al lipsei practicii asupra elevilor. Potrivit acestuia, orele teoretice nu mai sunt echilibrate de experiența practică, ceea ce afectează performanța elevilor în testele internaționale.

Dimian a subliniat că reintroducerea laboratoarelor și organizarea de activități practice de calitate, cum ar fi taberele de fizică sau astronomie, poate stimula interesul elevilor și le poate oferi competențe comparabile cu cele ale colegilor din alte țări. În opinia sa, investiția în practică nu doar că dezvoltă cunoștințele, ci îi ajută pe tinerii din România să atingă standarde internaționale.