Cine este Vasile cel Mare, sfântul sărbătorit pe 1 ianuarie

Pe 1 ianuarie este sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, cunoscut drept unul dintre cei mai importanţi teologi și părinți ai Bisericii Ortodoxe, despre care se spune că era "păzitor de duhuri rele”. Sfântul Vasile cel Mare mai este considerat ocrotitorul petrecăreților și al cerșetorilor 

Se spune că Sfântul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu să îi dea o zi, astfel că i s-a dat prima zi din an scrie basilica.ro. Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguţă de busuioc la toarta unui clopoţel şi i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea există obiceiul de a ura de 1 ianuarie. 

Cine este Sfântul Vasile cel Mare 

Sfântul Vasile cel Mare s-a nascut in anul 330, in Capadocia, intr-o familie numeroasă, scriu cei de la crestinortodox.ro. A avut patru surori și patru frați. Cinci dintre ei au devenit sfinți în calendarul Bisericii Ortodoxe, alături de părinții lor, Vasilie, Emilia și o bunică, Macrina cea Batrană  

A studiat la Cezareea Capadociei, la Constantinopol si Atena, însușindu-și tot ceea ce era mai bun din cultura păgână. In anul 356 revine în Capadocia și devine profesor de retorică. După un timp părăsește această carieră și devine călugăr.  

Călătorește în Siria, Palestina, Egipt si Mesopotamia iar rezultatul peregrinărilor sale este primul regulament cunoscut privind organizarea vieții monahale creștine. Sfântul Vasile a rămas cunoscut și drept un mare milostiv și ocrotitor al celor bolnavi și fără de speranță. A murit pe 1 ianuarie 379 

Superstiții pentru sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare 

Tradițiile de Sfântul Vasile cel Mare sunt numeroase și merg de la obiceiuri aducătoare de noroc până la semne care prevăd vremea și vremurile. Tradiţia spune este bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac 

În unele zone ale României se spune că în această sărbătoare este bine să se consume mult vin, pentru că în funcție de cât se va bea va depinde sănătatea feței și culoarea obrajilor.  

O altă superstiție legată de sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare și care aduce noroc se referă la prima persoană care intră în casă. Aceasta trebuie să fie un bărbat, altfel familia respectivă nu va avea putere și sprijin tot anul.  

Dacă în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe faţă, te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat şi sănătos în tot anul. Există și lucruri care trebuie evitate: dacă dormi de Sfântul Vasile, rişti să fii leneş tot anul.  

Se mai spune că de sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, orice familie trebuie să fiarbă un cap de porc, pentru a avea un an bogat. Un alt obicei este ca, pe nemâncate, fiecare om să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o agite de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru. Conform tradiţiei populare, cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi tot anul: dacă ninge, va fi un an îmbelşugat, iar dacă e senin, oamenii vor fi sănătoşi tot restul anului. 

Tradiţia populară mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, să-şi pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul. La ţară, de sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare există obiceiul dezlegării anului, când tinerii colindă prin sat şi fac zgomote cu bice, buciume sau oale. Se spune că aşa sunt alungate duhurile rele. 

Tot la ţară, de sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare fetele nemăritate obişnuiesc să construiască punţi din două crenguţe de măr dulce, de care leagă busuioc, o pară de argint cu fir de aţă roşu, un inel, o batistă şi un şir de mărgele, pentru vedea cum va fi alesul. Astfel, dacă puntea este plină de brumă, fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.