Cine l-a sprijinit pe Dinu Patriciu în cazul privatizării Rompetrol

Procurorii DIICOT spun că omul de afaceri Dinu Patriciu, decedat în 2014, a beneficiat de sprijinul clasei politice, dar şi de pasivitatea a numeroşi funcţionari în cazul fraudării Rompetrol, potrivit news.ro.

Anchetatorii spun, în dosarul Rompetrol 2, că Dinu Patriciu a beneficiat de sprijinul nemijlocit al clasei politice româneşti, cu precădere al PSD şi PL, dar şi al multor funcţionari din administraţie.

”Astfel, în 9 decembrie 1998, Patriciu Dan Costache împreună cu Marin Sorin au înfiinţat un holding elveţian denumit Rompetrol Holding cu sediul în Fribourg şi care, conform datelor disponibile, deţinea un procent de 18 la sută din Rompetrol SA Bucureşti, iar pe data de 3 decembrie 1999  au înfiinţat offshore-ul Rompetrol International Ltd. cu sediul în Tortola, Insulele Britanice”, notează anchetatorii în dosar.

Aceştia arată că ”ulterior membrii grupului infracţional organizat s-au asociat având diferite calităţi, de asociat sau administrator în mai multe entităţi economice, înfiinţând firme cu sediul în România sau în străinătate în scopul participării în România la privatizarea unor obiective strategice de interes naţional printre care Rafinăriile Vega şi Petromidia, fără a îndeplini condiţiile legale de investitori stategici şi fără a face dovada că dispun de lichidităţile necesare pentru a susţine financiar investiţiile angajate prin contractele de privatizare semnate cu Fondul Proprietăţii de Stat, beneficiind în activitatea infracţională fie de sprijinul total al clasei politice la putere în perioada respectivă, prin prisma conexiunilor politice sau de afaceri pe care Patriciu Dan Costache le avea atât cu Partidul Social Democrat, cât şi cu Partidul Liberal al cărui membru a fost, fie de pasivitatea greu de înţeles a reprezentanţilor Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor Publice şi/sau a reprezentanţilor Fondului Proprietăţii de Stat, AAPAPS şi OPSPI, care şi-au îndeplinit în mod defectuos  obligaţiile legale, favorizând astfel activitatea infracţională desfăşurată de membrii grupului infracţional”.

”În fapt, scopul iniţial pentru care a fost iniţiat şi constituit acest grup infracţional organizat, a fost acela ca, pe de o parte, să se intre  în posesia sumelor de bani gestionate de SC Rompetrol SA, destinaţi bugetului de stat şi proveniţi  din contracte de cooperare economică internaţională încheiate înainte de 31 decembrie 1989, iar pe de altă parte de a avea la dispoziţie societăţi comerciale care, prin natura obiectului lor de activitate, permitea rulajul unor mari sume de bani (cash-flow) prin contracte economice interne şi externe, dar care, în acelaşi timp, să se afle şi în sfera de interes a statului român, în aşa fel încât să nu se permită în nici un moment constatarea stării lor de falimentare, în condiţiile în care membrii grupului infracţional au folosit în interes propriu atât capitalul de lucru al societăţilor, cât şi resursele financiare ce trebuiau virate bugetului consolidat al statului”, notează procurorul de caz.

Apoi, se arată în dosar, ”membrii grupului infracţional organizat şi-au diversificat activitatea infracţională în scopul cumpărarării de la Fondul Proprietăţii de Stat a acţiunilor pe care acesta le deţinea la Rafinăriile Vega şi Petromidia, la preţuri subvaluate, cu complicitatea directă a funcţionarilor Fondului Proprietăţii de Stat implicaţi în aceste procese de privatizare, iar ulterior, după obţinerea controlului absolut asupra acestor două societăţi, să delapideze în interesul membrilor grupului infracţional atât sumele de bani care trebuiau investite în cele două societăţi ca urmare a obligaţiilor investiţionale asumate prin cele două contracte de vânzare cumpărare de acţiuni, cât şi sumele pe care societăţile privatizate trebuiau să le vireze la bugetul de stat”.