Cine sunt deputații maghiari care au cerut Ardealul

29 aprilie 2020 17:20   Național
Ultima actualizare:

An de an parlamentarii maghiari încearcă să obțină Ardealul. Profită de problemele sociale cu care se confruntă țara și atunci când cred că atenția este îndreptată în altă parte încearcă să obțină autonomia Ținutului Secuiesc. Aceeși tactică au folosit-o și zilele trecute când doi deputați maghiari au cerut din nou Ardealul. Iată cine sunt ei!

Proiectul prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România a fost votat, tacit, de Camera Deputaților.

Termenul până la care trebuia dezbătută, aprobată sau respinsă inițiativa, 25 martie, a trecut, iar parlamentarii au constatat adoptarea tacită în plenul din 23 aprilie.

Inițiatori sunt deputații UDMR Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza, care argumentează că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a identităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.

Kulcsar Gyorgy a mai iniţiat un proiect similar, care a fost respins de Camera Deputaţilor în 11 aprilie 2018.

Zsolt-Istvan Biro are 51 de ani, este din Mureș și face parte din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaților.

De profesie este profesor, este căsătorit și are trei copii.

În această legislatură, care este aproape de final, Biro a luat cuvântul de 20 de ori, dintre care: 14 au fost declarații politice, patru au fost întrebari și interpelari, una fost declarație politică în scris și a participat la o moțiune de cenzură. Totodată, a inițiat 51 de popuneri legislative, dintre care 11 s-au transformat în legi.

Zsolt-Istvan Biro a cerut în Parlament ca pe 15 martie să fie sărbătorită comunitatea maghiarilor

Printre propuneri se numără înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, modificarea Codului Administrativ, organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, reforma în domeniul sănătății, consacrarea zilei de 15 Martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România, Fondul de garantare a asiguraţilor, dar și implementarea subpunctului 1 al punctului III din Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Averea lui Zsolt-Istvan Biro

Acesta are cabinetul de parlamentar în Târgu Mureș și deține, potrivit declarației de avere, un teren intravilan, de 2.400 mp, în satul Glodeni, din Mureș, o casă, de 90 mp, în același loc, un Opel Zafira și Skoda Octavia și are o indemnizație de parlamentar în valoare de 120.036 lei, pe an. 

József-György Kulcsar-Terza a mai propus și în 2018 autonomia Ținutului Secuiesc

Colegul său, József-György Kulcsar-Terza, are 48 de ani și face parte din Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

În anul 2000, a absolvit Facultatea de Drept și în 2003, ASE, este căsătorit și are doi copii. El are dublă cetățenie: română și maghiară. În perioada 2007-2009, a lucrat la biroul europarlamentarului László Tőkés.

Este deputat de Covasna din 2016, înainte fiind consilier județean. Totodată, este preşedinte Subcomisiei pentru minoritatea maghiară, vicepreşedintele Subcomisia antidiscriminare și este membru în Subcomisia pentru respectarea și apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor români aparținând minorității rome și cea pentru monitorizarea respectării drepturilor persoanelor în stare privativă de libertate.

Spre deosebire de Zsolt-Istvan Biro, acesta s-a doar 9 luari de cuvânt în această legislatură, dintre care 5 sunt declarații politice, 10, întrebări și interpelări, a depus o declarație politică în scris și nu participat la nici o moțiune de cenzură. De asemenea, a inițiat 64 de propuneri legislative, dintre care 17 au fost promulgate ca legi.

Averea lui József-György Kulcsar-Terza

În 2018, a mai propus o dată la Camera Deputațior Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, care a fost respins definitiv. Potrivit declarației de avere, József-György Kulcsar-Terza deține două locuințe, în Sfântu Gheorghe achiziționate în 2014 și 2018, cu suprafața de 1.544 mp, respectiv 65 mp.

Nu are terenuri, mașini și bani în conturi, ci o datorie la bancă în valoare de 145.000 de lei, scadentă în 2037.

Trăiește din indemnizația de parlamentar, de 120.036 lei, pe an, și din salariul soției de profesor logopoed în Covasna, de 35.670 lei, pe an, plus alți 25.200 lei, obținuți anual de la un centru privat.   

Citește și: 

https://www.click.ro/news/national/tinutul-secuiesc-la-un-pas-de-autonomie-proiectul-adoptat-de-camera-deputatilor

https://www.click.ro/news/national/senatul-respins-autonomia-tinutului-secuiesc

https://www.click.ro/news/national/atacul-lui-ciolacu-la-adresa-lui-iohannis-ardealul-nu-fost-vandut-presedintele-minte

Mai multe