Ciobanul de 100 de ani, cel mai vârstnic angajat cu carte de muncă din România

S-a născut în 1917! Avea un an când s-a încheiat Primul Război Mondial, 28 de ani când s-a terminat a doua conflagraţie mondială şi 72 de ani la Revoluţie! La 100 de ani, hunedoreanul Ştefan Gros este cel mai vârstnic angajat cu carte de muncă din România. El rămâne om de bază la turma de oi pe care o păstoreşte.

Nici nu vrea să audă de pensionare, deşi a împlinit 100 de ani! Ciobanul Ştefan Gros are grijă de o turmă de oi în Valea Jiului şi munceşte ca în tinereţe. „Nu mă doare nimic. Mănânc orice, dorm toată noaptea. Mai beau, din când în când, câte un pahar de vin. La etatea mea, eu zic că-i bine. Picioarele nu mă dor, doar pasul s-o mai înmuiat”, se făleşte păstorul, angajat cu carte de muncă la stâna din Straja. Anul trecut, la 99 de ani, a fost recompensat de autorităţile din Hunedoara cu o diplomă de excelenţă, fiind considerat „un model de putere de muncă, de caracter şi un exemplu pentru comunitate”. 

Zilele trecute, când a atins centenarul, ciobanul cu carte de muncă a primit câteva săptămâni de odihnă. „E încă în putere şi se ţine bine. Acum se află în concediu şi se va întoarce la muncă în ianuarie”, spune Emil Părău, omul de afaceri din Valea Jiului care îi e patron. 

Ştefan Gros locuieşte în satul Vâlcelele Bune de pe Valea Streiului şi se ocupă cu creşterea mioarelor de peste 80 de ani. De-a lungul vieţii, el a trecut prin multe experienţe. Turmele i-au fost atacate deseori de animale sălbatice, iar o dată s-a luptat cu un urs care luase o oaie din stână. A fost la un pas de moarte, după ce fiara l-a apucat şi l-a aruncat prin cetina unui brad, însă câinii i-au sărit în ajutor şi au alungat dihania. „Numai de dragul oilor mi-a lungit Dumnezeu anii. Nu mă simt deloc bătrân”, zâmbeşte moşneagul. Ştefan Gros provine dintr-o familie longevivă: tatăl lui a trăit până la 103 ani, iar unul dintre bunici – până la 107 ani.