Copiii familiei Bodnariu ”furați” de norvegieni se întorc acasă

Veste bună pentru familia Bodnariu! Autoritățile norvegiene au decis că cei cinci copii se pot întoarce în brațele părinților. Anunțul a fost făcut de preotul Cristian Ionescu, într-un comunicat publicat pe Facebook.

El a cerut respectarea dreptului la viaţă privată a familiei în următoarea perioadă, în care copiii se vor adapta şi reintegra în familie, scrie news.ro.

Autorităţile norvegiene au preluat cei cinci copii ai familiei Bodnariu în noiembrie anul trecut, în condiţiile în care două dintre fete s-ar fi plâns că primesc corecţii fizice de la părinţi.

Copiii au fost plasaţi la familii-surogat, ulterior fiind deschisă şi procedura de adopţie. Cazul a stârnit o controversă aprinsă privind acţiunile serviciilor norvegiene de protecţie a copilului, Barnevernet.

Rupți de părinți timp de 7 luni

Mii de oameni au manifestat în întreaga lume în semn de solidaritate cu familia de români. Iată că după după șapte luni, municipalitatea Naustdal din Norvegia a decis că cei cinci copii ai lui Marius şi Ruth Bodnariu se pot întoarce în sânul familie.

În 1981, Norvegia a fost prima ţară din lume care a numit un Ombudsman pentru copii – un oficial independent responsabil pentru protecţia drepturilor copiilor. Ideea a fost preluată apoi în toată Europa şi pe alte continente.

Numărul copiilor preluați de stat a crescut

Mai mult, Barnevernet subliniază că, în majoritatea cazurilor în care suspectează că ceva este în neregulă, nu ia copiii, ci lucrează cu părinţii să resolve problemele şi să ţină familia unită.

Cu toate acestea, datele oficiale arată că numărul copiilor şi adolescenţilor preluaţi de serviciile sociale a crescut cu 50% în perioada 2008 – 2013.

Potrivit BBC, acest fenomen este cauzat în special de consternarea provocată în 2005, în rândul opiniei publice, de povestea unui copil de opt ani, Kristoffer, omorât în bătaie de tatăl său vitreg.

În prezent, însă, majoritatea cazurilor nu mai implică violenţe sau abuz de droguri şi alcool.

Cel mai comun motiv invocat este “lipsa abilităţilor de părinte”.