Copiii vor învăța obligatoriu 15 clase? Uite cum este în Europa!

De peste 25 de ani se tot modifică regulile din sistemul de educație. Iată că și acum este o propunere parlamentară care vrea ca învățământul obligatoriu să înceapă de la 4 ani și să se încheie cu clasa a XII-a.

Parlamentarii vor să facă învățământ obligatoriu de 15 ani. O propunere legislativă prevede ca grupa mare să fie obligatorie din 2020, iar cea mijlocie, din 2023. Tot din 2020 ar trebui să fie obligatorii şi patru ani de liceu, în loc de doi cum este în prezent.

Durata învăţământului oligatoriu ar putea ajunge la 15 ani, în loc de 11 ani cum este în prezent dacă va fi aprobată o propunere legislativă a 26 de parlamentari UDMR şi PSD, scrie adevarul.ro.

Concret, conform proiectului aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor, din anul 2023, un copil va trebui să facă obligatoriu 2 ani de gradiniţă – grupa mijlocie şi mare, apoi clasa pregătitoare, 4 clase primare, 4 clase la gimnaziu şi 4 clase la liceu. În prezent, conform legii, învăţământul obligatoriu din România se întinde pe 11 ani, incluzând clasa pregătitoare şi mergând până în clasa a zecea. De asemenea, legea aflată în vigoare subliniază că învăţământul liceal de 4 ani devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

În acest moment însă obligatorii sunt doar primele două clase de liceu – a IX-a şi a X-a. 

Iniţiatorii spun că proiectul merge pe liniile europene urmate în domeniul educaţiei.

Unul dintre iniţiatorii modificării Legii Educaţiei naţionale nr.1/2011, deputatul UDMR Szabó Ödön spune că legea i-a fost inspirată de cele transmise de psihologi şi pedagogi care lucrează cu copii cu vârste între 5 şi 10 ani. „Aceşti specialişti mi-au transmis că mult mai uşor se dezvoltă un copil care a frecventat grădiniţa. Există diferenţe foarte mari între cei care participă la educaţia preşcolară din punctul de vedere al mediilor de rezidenţă în defavoarea mediului rural. Apar inegalităţi la gradul de pregătire pentru şcoală, şi implicit, riscul şcolar la debutul în clasa 0 în cazul copiilor fără pregătire preşcolară”, spune deputatul UDMR. Szabó Ödön, citat de adevarul.ro.

Cum este în statele UE

Încele mai  multe state din Uniunea Europeană, sistemul de învățământ este diferit față de al nostru.

Suedia. Învăţământul obligatoriu e de 9 clase (6/7 - 15/16 ani). Curri­culumul e naţional, dar şcolile au propriile planuri de lucru. Elevii sunt evaluaţi permanent. La sfârşitul claselor a V-a şi a IX-a, dau teste naţionale la cele 3 materii de bază (suedeză, en­gle­ză şi matematică). Până în clasa a VIII-a nu se dau note sau calificative. La final, elevul primeşte un certificat, pe care i se calculează scorul final, luându-i-se notele cele mai bune de la 16 materii. Pe baza acestui rezultat, se continuă studiile.

Anglia.  Educaţia obligatorie e de 11 clase (5-16 ani), timp în care elevii dau 4 serii de examene. Rezultatele la teste con­tează pentru continuarea stu­dii­lor. La 7 ani, sunt testaţi la citit, scris şi matematică; la 10/11 ani: la citit, scris, ma­tematică şi ştiinţe; la 13/14 ani:  la engleză, matematică şi ştiinţe. Învăţământul obli­gatoriu se termină, de regulă, cu susţinerea testului General Certificate of Secondary Edu­ca­tion. În învăţământul obligatoriu se studiază religia. De la 13 ani, elevii au cursuri de educaţie sexuală şi sfaturi în carieră.

Spania. Educaţia obligatorie este de 10 clase (6-16 ani). În învăţământul primar,  elevii sunt evaluaţi permanent, pe domenii de stu­diu. În gimnaziu (4 ani), eva­lua­rea se axează pe fiecare ma­terie. La finalul celor 10 cla­se, elevii obţin un certificat de absolvire. Dacă nu îl obţin, primesc un certificat ce atestă că au frecventat şcoala. Diploma de absolvire asigură accesul către învăţământul liceal, care se finalizează cu examen de Bacalaureat, sau către învăţământul vocaţional. Cei care nu au diplomă dau exa­­men pentru învăţământul vocaţional.

Olanda. Învăţământul obligatoriu e de 12 clase (5-17 ani). Până la 16 ani, elevii frecventează şcoala full-time. Până la 18 ani, fac cursuri cel puţin 2 zile pe săptămână. Educaţia primară se axează pe dezvoltarea emo­ţională şi intelectuală, creşterea creativităţii, dobândirea de abi­lităţi sociale, culturale şi fizice. Evaluarea e con­tinuă, prin testări orale şi scrise (două în timpul anului şi una la final). Circa 85% dintre şcoli dau examene naţionale. Rezultatele pot fi incluse în raportul şcolar ce i se dă fiecărui elev. În funcţie de recomandările din raport, elevii se înscriu pentru continuarea studiilor.

Austria. Învăţământul obligatoriu cu­prinde 9 clase (6-15 ani). În cadrul învăţământului primar, elevii sunt evaluaţi cu note de la 1 (foarte bine), la 5 (insuficient), iar la sfârşitul fiecărui an, aceştia primesc un raport cu situaţia la învăţătură. Şcolile au dreptul să-şi stabilească propriile curricule. Învăţământul gimnazial începe la vârsta de 10 ani şi este general, academic şi special. Elevii sunt evaluaţi continuu, iar la sfâr­şitul fiecărui an primesc un ra­port cu evoluţia şcolară. La sfârşitul gimnaziului, elevii sunt admişi la licee prevocaţionale, intermediare, vocaţionale sau la licee academice, fără examen de admitere, ci în baza certificatului de absolvire.

Franţa. Învăţământul obligatoriu cu­­prinde 10 clase (6-16 ani). În şcoala primară, elevii pot repeta un an, dacă profesorii decid că nu au acumulat cunoştinţele necesare. La 11 ani elevii intră la colegiu (şcoala gimnazială), care este împărţit în ani de adaptare, de consolidare şi de orientare către liceu. La sfârşitul colegiului, elevii primesc un brevet pe baza notelor obţinute în ultimii doi ani şi a unui examen naţional final. Brevetul nu este o calificare obligatorie şi continuarea liceului nu depinde de promovarea examenului final.