Cum a devenit România ţară de tranzit pentru refugiaţi

România începe să simtă tot mai mult presiunea valului de migraţie care a creat haos în mai multe ţări europene. Gardurile ridicate de unguri la frontiere pune practic România în calea refugiaţilor.

În comparaţie cu prima lună din anul trecut, numărul imigranţilor prinşi intrând ilegal în ţară a crescut de şapte ori. Gardurile ridicate la frontiere de mai multe ţări europene aflate în calea refugiaţilor spre mirajul vestului, precum Ungaria sau Slovenia, modifică harta traseelor folosite de imigranţi. Încet, încet, România devine un reper pe această hartă, scrie adevarul.ro.

Respinşi de ţările europene bogate din lipsa motivelor reale pentru a solicita azil, mulţi imigranţi ar putea alege România ca ţară de destinaţie, cel puţin provizoriu până când apele se mai calmează în vest. Potrivit statisticilor Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), în ianuarie 2015, poliţiştii de frontieră români au descoperit zece imigranţi ilegali. În prima lună din 2016, bilanţul transfugilor prinşi este de 71.

Oficialii de la Poliţia de Frontieră spun că cel mai mare grup de imigranţi a fost capturat pe 16 ianurie 2015. Concret, pe sectorul Poliţiei de Frontieră Lunga (Timişoara) au fost descoperiţi, cu ajutorul sistemului de termoviziune, 60 de migranţi, care trecuseră de fâşia verde dinspre Serbia. Refugiaţii, toţi bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, proveneau din Pakistan, Irak, Afganistan, Somalia şi Maroc.

Anul trecut, aproape 1.400 de imigranţi au încercat să treacă frontierele României, potrivit purtătorului de cuvânt al IGPF, Fabian Bădilă. Cei mai mulţi dintre aceştia au fost remişi statelor din care au venit. Printre metodele pe care le folosesc imigranţii pentru a încerca să intre ilegal în România, cea mai folosită este ascunderea în TIR-uri încărcate cu diverse bunuri, potrivit autorităţilor.

Analiza cazurilor înregistrate a arătat că imigranţii acţionează în grupuri mici, de câte 2-3 persoane sau 6-8 persoane, iar pentru a pătrunde în interiorul camioanelor, aceştia profită de neatenţia şoferilor, taie prelata remorcilor şi se ascund printre marfurile transportate. Motivele invocate: teama de război sau de sărăcie.

Exodul refugiaţilor nu are întotdeauna legătură cu războiul din Siria şi Irak. Statisticile europene arată că numărul extracomunitarilor care ajung în spaţiul Uniunii Europene fără motive reale pentru a solicita azil este în creştere. Astfel, mulţi imigranţi nu fug de război aşa cum pretind, ci caută o viaţă mai bună în ţările europene bogate. Peste 54.500 de imigranţi clandestini au venit în Uniunea Europeană numai anul acesta, dintre care 50.668 prin Grecia, conform datelor Agenţiei ONU pentru Refugiaţi. În ianuarie în Marea Mediterană s-au înecat nu mai puţin de 235 migranţi.