Cum a rămas Bucureștiul cu un singur cinematograf de stat?
2016 ne-a adus o serie de verdicte implacabile în diverse domenii ale societății. Printre acestea, și cel din lumea cinematografelor de stat: Bucureștiul, capitală a unei țări membre a Uniunii Europene, nu mai are în prezent decât un singur cinematograf de stat funcționabil.
La nivel național, Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor - RADEF „România Film” - se poate baza pe 17 cinematografe. Iar dintre acestea doar patru, maxim cinci îi aduc profit.
O spune fără echivoc Adrian Mironescu, cel care din noiembrie 2015 este noul director general al RADEF „România Film. Este vorba despre sălile din Cluj-Napoca, „Florin Piersic”, cea din Piatra Neamț, „Dacia”, despre „Patria” din Craiova și „Arta” din Sibiu (în acest caz RADEF colaborează cu un partener privat). Acestora li se adaugă cinematograful „Sergiu Nicolaescu”, din Tg. Jiu, unde lucrurile oscilează încă între bine și rău. Pentru restul de 12 cuvântul de ordine e unul singur, subvenționarea. Adică trăiască statul! Cât s-o mai putea!
În urmă cu șase luni în Capitală mai funcționau patru săli!
Revenind însă la București să spunem câ în urma cu șase luni existau patru cinematografe funcționale.
„Patria” a fost cel dintâi care a spus adio cinefililor, spre finele anului, o dată cu intrarea în vigoare a Programului privind riscul seismic privind închiderea clădirilor ce au intrat sub incidența legii.
A urmat cinematograful „Corso” de pe Bulevardul Elisabeta. Acesta a intrat într-un program de refacere, urmând ca cel mai probabil din toamnă „Corso Studio” să preia funcția jucată până acum câteva luni de cinematograful „Studio”, și el victimă a aceleiași decizii privind riscul seismic. În cazul „Corso” există déjà un parteneriat între RADEF și Uniunea Cineaștilor din România, UCIN.
Cea de a treia „victimă” s-a numit „Scala”. Adrian Mironescu susține că în acest caz RADEF a fost obligată să ia act de retrocedare sălii, conform Legii 10/2001, referitoare la imobilele preluate în mob abuziv de către stat între 6 martie 1945 și 22 decembrie 1989. Numai că, adaugă Mironescu, proprietarii de drept nu s-au prezentat încă pentru a intra în posesia cinematografului, drept pentru care RADEF continuă administrarea. În condițiile în care cinematograful „Scala” a înregistrat pierderi însemnate, s-a decis suspendarea programului de spectacol.
În replică, preşedintele Sindicatului Liber RomâniaFilm, Maria Bikfalvi, consideră vinovată actuala conducere RADEF pentru situația creată.
”Noi nu mai avem ce pierde acum”, afirmă Maria Bikfalvi. ”Astăzi (n.n. luni, 9 mai 2016), Scala se închide. Din 29 de săli, câte erau funcţionale, în total, anul trecut, acum mai sunt două, iar dacă se închide şi Scala, cu ce mai rămânem?”, spune preşedintele Sindicatului Liber RomâniaFilm.
Potrivit Mariei Bikfalvi, salariaţii cinematografului „Scala” urmează să fie trimişi în somaj tehnic, pentru următoarele trei luni, primind 75% din salariu.
”Este o bătaie de joc. Aşteptăm ca doamna ministru Corina Şuteu să schimbe conducerea RADEF ”, a adăugat Maria Bikfalvi.
Ieri sală de cinema, mâine loc de rugăciune pentru creștini neo-protestanți
Aceeași Bikfalvi a anunțat că în baza deciziei RADEF cinematograful „Scala” a fost închiriat de către Biserica Isus Speranţa României, urmând ca sala de spectacole să fie destinată exclusiv slujbelor religioase şi predicilor pastorilor acestei biserici.
Adrian Mironescu a recunoscut acest lucru, dar a precizat că închirierea e valabilă doar două ore pe săptămâna, în weekend, și că nu doar această Biserică a putut închiria pe bază de contract această sală, ci și alte fundații.
„În acest mod ne putem asigura sumele necesare întreținerii sălii și efectuării de plăți în contul Asociației de Proprietari unde RADEF e obligată să plătească, paușal, sume de bani pentru consumul de apă menajeră și electricitate”, afirmă Mironescu.
La rândul său, el a acuzat-o pe Maria Bikfalvi nu doar de dezinformare, ci și de prost management, pe vremea în care aceasta din urmă asigura conducerea cinematorafului bucureștean „Patria”.
„O să vă dau un singur exemplu. Am mutat, după închiderea cinematografului Patria, aparatura din București la cinema „Dacia” din Piatra Neamț. Aici, în doar două luni am vândut bilete în valoare de 187.000 de lei, o sumă pe care Maria Bikfalvi nu a atins-o la „Patria” într-un an. Oare cum să explic acest lucru?”, s-a întrebat retoric Adrian Mironescu.
Când statul demonstrează iar că e un prost administrator, privații fac bani frumoși chiar și din distribuția de filme
Așadar, în timp ce cei din RADEF își dau singuri picioare pe sub masă și se amenință cu Justiția, statul român nu mai are în București decât un singur cinematograf funcțional. E vorba despre Cinema „Europa”, de pe Calea Moșilor, care rezistă încă eroic, și cine știe până când, propunând exclusive filme europene.
Cât despre o nouă sală de cinema în București, în 2016? Sau poate, în țară? Nici pomeneală!
Adrian Mironescu e categoric în acest caz: ”2016 e un an de supraviețuire pentru RADEF. Nu am promis altceva și nici nu pot promite. Dar adaug că e primul an în care nu se mai fură din această regie!”.
Conform declarațiilor lui Adrian Mironescu, RADEF avea în noiembrie 2015 datorii de circa șapte milioane de euro.
În 1989 România avea circa 600 de săli de cinema. Toate patronate de stat. În schimb, în sectorul privat, există cel puțin doi operatori care și-a deschis în marile mall-uri din București și din țară peste 30 de multiplexuri cinematografice, ce include peste 225 de săli și circa 45.000 de locuri. Cu tot confortul de rigoare, confort ce se reflectă în prețul biletului, deloc mic.