Cum ar arăta Capitala fără panseluţe
600 de milioane de euro. Atât au cheltuit toate primăriile din Bucureşti pe panseluţe şi pentru întreţinerea spaţiilor verzi între anii 2007-2014. Acum, Municipalitatea vrea să scoată această firavă plantă sezonieră „în afara legii”.
Panseluţa a căzut în dizgraţia edililor Capitalei, după ce un audit al Curţii de Conturi a scos la lumină faptul că primarii care s-au perindat între 2007 şi 2014 la conducerea oraşului au abuzat de investiţiile fără noimă în plante efemere, care necesită înlocuire anuală. Curtea a evidenţiat că primarii bucureşteni au cheltuit din bani publici 600 de milioane de euro (2,7 miliarde de lei) pentru amenajarea şi întreţinerea aceloraşi suprafeţe de verdeaţă, dar şi pentru cumpărarea, la suprapreţ, a corpurilor de mobilier stradal.
Impulsionat de raport, primarul general interimar Răzvan Sava vrea să-i oblige pe omologii de la sectoare să planteze în intersecţii, în parcuri şi pe marginea şoselelor doar flori şi arbori cu o durată de viaţă de cel puţin cinci ani. În această categorie intră lalelele, narcisele, hortensiile, crizantemele, cyclamen, campanula, iris, echinaceea, bujorii, geranium, liatris (plante perene) şi arbuştii din speciile Berberis, Crataegus, Deutzia, Hibiscus, Mahonia, Chaenomeles, Paeonia, Rododendron, Viburnum. Condiţia este ca aceste plante să fie îngrijite corespunzător. De exemplu, la speciile sensibile, la temperaturi scăzute, rădăcinile (bulbi, tuberculi, rizomi) trebuie scoase toamna şi păstrate în camere reci până primăvara. Cele care rezistă la frig vor fi acoperite cu muşuroaie de pământ pentru protecţie suplimentară.
Cine sunt campionii risipei
Primarii care au cheltuit cei mai mulţi bani pentru întreţinerea spaţiilor verzi sunt edilii sectorului 3 (peste 200 de milioane de euro). Aşa au ajuns să plătească 6.900 de lei pentru o bancă betonată cu ghiveci de flori şi 2.850 de lei pentru un coş de gunoi. Primăria sectorului 4: circa 121,7 milioane de euro; Primăria sectorului 1: circa 77,8 milioane de euro; Primăria sectorului 6: circa 68,3 milioane de euro; Primăria Capitalei (ALPAB): circa 57 de milioane de euro; Primăria sectorului 2: circa 51 de milioane de euro; Primăria sectorului 5: circa 19,3 milioane de euro.
Ce puteau face cu acești bani
Cu cei 600 de milioane de euro, primăriile bucureștene ar fi putut dubla suprafața înverzită din oraș. În schimb, au ales să toace acești bani pentru înlocuirea permanentă a plantelor.
S-ar fi putut amenaja 3.000 de hectare de gazon verde, cu instalație automată de irigare (în prezent, suprafața totală de spațiu verde e de 4.500 de hectare); S-ar fi putut planta 6 milioane de platani de talie medie (în 2011, când s-a elaborat cadastrul verde al orașului, edilii au numărat 1.717.339 de copaci în București); S-ar fi putut deconta cheltuielile firmleor de deszăpezire din toate sectoarele în următorii 20 de ani.