Cum arăta România, în urmă cu 100 de ani. Motivul pentru care sărbătorim 1 Decembrie, Ziua Națională a României
Deși 1 Decembrie e zi de sărbătoare națională, omagiată prin parade militare și activități conforme, motivul din spatele Zilei Naționale a României poate că n-ar apărea imediat pe buzele românilor, într-un reportaj rapid, pe stradă, spre exemplu. Iată de ce sărbătorim Ziua Națională a României la data de 1 Decembrie!
Ziua Națională a României este sărbătorită la 1 decembrie, aceasta fiind stabilită printr-o lege promulgată în 1990 și marchează un moment important din istoria românilor - cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918, creându-se un singur stat naţional.
Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu, data de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România, deși înainte de perioada comunistă altele erau datele la care era sărbătorită Ziua Națională a României (în perioada 1866 - 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august)
Marea Unire de la 1918
Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România.
La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor. Atunci a fost implementată Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.
La 1 decembrie 1918, s-a decis astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.
La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.
România acum 100 de ani. Gripa spaniolă, cea mai de temut pandemie
Ziua Naţională a României a fost aleasă după momentul istoric din 1 decembrie 1918, când la Alba Iulia a fost înfăptuită Marea Unire. În ultimul secol, în afara momentului 1 Decembrie 1918, cele mai importante evenimente sunt considerate aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, care au arătat că România încearcă să se modernizeze. Ca o ironie, dacă în prezent ne luptăm cu virusul ucigaș SARS-COV-2, și acum 100 de ani România se afla sub amenințarea unei pandemii care a făcut ravagii în istoria umanităţii: gripa spaniolă. Peste 50 de milioane de oameni fiind răpuşi de virus. Pandemia a durat din ianuarie 1918 până în decembrie 1920, aproape trei ani, şi nicio ţară din lume nu a fost ocolită de virus. I s-a spus „gripă spaniolă“ ca urmare a faptului că presa din Spania a relatat cel mai mult situaţia sanitară de la acel moment, fiind una din puţinele ţări unde nu se practica cenzura. România a simţit din plin această molimă, care s-a abătut într-o grea perioadă pentru ţară, abia ieşită din Primul Război Mondial, cu pierderi foarte mari. Prin urmare, mulţi oameni curajoşi, care au supravieţuit războiului, au căzut victimă temutului virus, notează Adevarul.ro.
Momente cheie în istoria României, în ultimii 100 de ani
1918 - Naşterea României Mari. Momentul istoric de la 1 decembrie 1918
1933-1939 - România a cunoscut o creștere economică semnificativă. Agricultura era principala ramură a economiei
1938 - Regele României Carol II-lea instaura dictatura regală
26 iunie 1940 -România pierde Basarabia şi Bucovina de Nord
30 august 1940 - Dictatul de la Viena: România pierde şi Transilvania de Nord
22 iunie 1941 - România intră în al Doilea Război Mondial
23 august 1944 - Întoarcerea armelor datorită Regelui Mihai I; România continuă războiul de partea Aliaţilor
30 decembrie 1947 - Abdicarea forţată a Regelui Mihai I. Instaurarea dictaturii comuniste
1945-1965 - epoca Gheorghe Gheorghiu-Dej, când țara a fost subordonată intereselor Uniunii Sovietice
1965-1989 - epoca dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.
4 martie 1977 – Cutremur major cu efecte devastatoare: aproape 1600 de morţi, peste 11.000 de răniţi
Decembrie 1989: Revoluţia română: aproape 1200 de morţi; căderea regimului comunist
Citește și:
Carol al II-lea şi femeile pe care le-a iubit. Amantele numeroase i-au adus porecla "Regele Playboy"