Cum au construit trei timişoreni hostelul "Costel", locul în care turiştii văd România altfel
Vlad, Radu şi Alex au ieşit la o bere în urmă cu doi ani, au povestit despre călătoriile lor în străinătate şi despre cât de neprimitoare este Timişoara pentru turişti. Cei trei prieteni şi-au dat seama că în Capitala Banatului nu exista, pe atunci, nici măcar un hostel unde tinerii din toată lumea să se poată caza la preţuri reduse. A fost momentul în care timişorenii s-au hotărât să pună bazele unei afaceri care rimează: Hostel Costel.
După cum relatează ziarul Adevărul, primul pas a fost găsirea unei case, un adevărat conac construit în 1921, care avea nevoie de reparaţii majore dar, întâmplător, păstra uşi originale, cu cristal în loc de sticlă banală. Cei trei au închiriat clădirea şi au investit în nenumărate modificări, majoritatea făcute cu propriile lor mâini. Au zugrăvit, au vopsit, au spart pereţii şi au reconstruit. Rafturile făcute din plăci de snowboard s-au potrivit cu ceainicele de metal din Maroc şi cu scrumiere din Tunisia. Câinele Bronco, scund, de culoare maro, fără de rasă, dar cu un pedigree al prieteniei întipărit în ADN, a completat atmosfera unei case neobişnuite, în care turiştii vin pentru a sta o singură zi, în trecere, dar aleg să rămână chiar şi o lună.
Cine e Costel?
Numele afacerii a fost mâna destinului. „Am mers la Primărie să ne documentăm în legătură cu actele care ne trebuie pentru înfiinţarea unui hostel. Cei de acolo habar nu aveau ce înseamnă, ne-au întrebat cine e Costel. Numele ne-a ales pe noi!", povesteşte, amuzat, Alex.
Vizitatorii au sosit de pe toate continentele, de la cei mai tineri australieni plecaţi să încerce planeta cu propriile picioare, până la americanii trecuţi de 70 de ani, hotărâţi să-şi transforme viaţa într-o continuă călătorie. Mulţi dintre ei au descoperit cu uimire, în punctul de pe hartă numit Timişoara, un oraş al cărui potenţial turistic enorm se răspândeşte aproape în întregime în eter.