Cum Hanukkah a fost salvată de Crăciun

În țările cu o populație considerabil creștină dar și iudaică cele două sărbători pot fi cu certitudine remarcate.

Creștinii celebrează Nașterea mântuitorului Iisus Hristos iar evreii își amintesc de miracolul care a avut loc în templul de la Ierusalim, cu 160 de ani înainte de Hristos, în timpul revoltei Maccabeilor. Sărbătoarea Crăciunului nu este menționată nicăieri în Noul Testament pentru că sărbătoarea în sine a început a fi ținută la ceva timp după ce Evanghelia a fost scrisă. Nici Hanukkah nu este menționată în Biblia ebraică (Vechiul Testament) pentru că miracolul a avut loc după ce aceasta a fost scrisă. Cu această ocazie se comemorează pe parcursul a opt zile triumful răscoalei evreiești condusă de o familie de evrei patrioți, Maccabeii, din secolele II și I înainte de Hristos, timp în care monarhia seleucidă încerca să distrugă religia evreiască și să elenizeze populația de pe teritoriile pe care le stăpânea. 

În același timp, Hanukkah, sărbătoare care mai este cunoscută drept “Sărbătoarea înnoirii” sau “Sărbătoarea luminii” este menționată în Evanghelie la Ioan 10:22, “Şi era atunci la Ierusalim sărbătoarea înnoirii templului şi era iarnă”.

Pentru mult timp această sărbătoare era una minoră, cu mică importanță, întrucât miracolul recuceririi Ierusalimului și al reinaugurării Templului a fost pus în umbră de tragedia distrugerii ulterioare a Templului.

Așadar cum a salvat Crăciunul Hanukkah și a transformat-o într-o sărbătoare de prim rang? Prin comercializarea Crăciunului, și expunerea de care avea parte, comunitatea evreiească a fost nevoită să revigoreze propria alternativă pentru a evita asimilarea la care frumusețea și magia Crăciunului ar fi putut contribui. Astăzi culorile alb-albastru atât de dragi comunităților evreiești de pretutindeni se împletesc armonios cu cele roșu-verde specifice culturii creștine în timpul Sărbătorii Nașterii Domnului. Profesorul Dr. Eli Lizorkin-Eyzenberg consideră că istoria evreilor și a creștinilor este mai interconectată decât se dorește a se recunoaște.