Cum îţi dai seama dacă roşiile au chimicale: «Când le tăiem, vedem un cep lemnos»
Goana după profituri rapide îi determină pe mulţi dintre legumicultorii din România să găsească soluţii „necurate”. Specialiştii în horticultură spun că această practică, dacă se bazează pe folosirea unor chimicale, are ca efect nu numai deprecierea legumelor, ci şi îmbolnăvirea gravă a consumatorilor.
Specialiştii avertizează că roşiile româneşti nu sunt neapărat sănătoase. De la o vreme, au apărut tot mai multe semnale de alarmă în spaţiul public care vizează obiceiul unor legumicultori români de a forţa coacerea tomatelor cu chimicale, pentru a le valorifica timpuriu, la preţuri foarte mari, scrie adevarul.ro.
Substanţe interzise legal
Pe lista substanţelor folosite, în top se află erbicidul 2,4D şi Ethrelul, un hormon de creştere. Deşi sunt interzise de legislaţie pentru utilizarea în legumicultură, produsele se găsesc în comerţul de nişă din România.
„Condiţiile climatice ale României asigură creşterea tomatelor într-o perioadă de 100 de zile. Dacă sărim peste aceste etape, nu mai beneficiem de calităţile nutritive şi obţinem nişte legume care nu mai au gustul celor coapte natural“, spune Camelia Bratu, cercetător la Staţiunea legumicolă Buzău.
Nu sunt puţini clienţii care au cumpărat din supermarket şi din pieţe roşii fără gust şi care, odată tăiate, au un aspect ciudat. Specialiştii în horticultură spun că, cel mai probabil, tulpinile acestor tomate au fost stropite cu erbicide sau hormoni de creştere.
„Când tăiem roşia, vedem că avem un cep lemnos şi observăm pe calotă un ţesut care nu este roşu uniform. Sunt dovezi că tomatele au fost maturate forţat. Deci, în cazul lor, fie s-a «cârmit» planta, fie s-a intervenit cu stimulenţi de maturare“, explică şi cercetătorul Costel Vânătoru.
Atenţie la „moţ”!
Existenţa unui moţ este unul dintre indiciile intervenţiei pentru maturarea rapidă a tomatelor. „Mucronul (n.r. – vârful ascuţit al roşiei) poate fi generat de caracterul de soi sau de stimulente. Avem puţine soiuri care prezintă natural acest mucron, această malformaţie din vârful fructului, majoritatea fiind generate de substanţele de polenizare sau maturare a tomatelor“, spune Costel Vânătoru.
Risc de cancer şi diabet
Prin metode artificiale s-a ajuns ca înroşirea tomatei, în funcţie de doza de stimulenţi aplicată, să se obţină în numai câteva ore. Efectele pot fi însă foarte riscante pentru consumatori, spun specialiştii.
„Tomata pierde calităţile nutriţionale iar, în timp, toate aceste substanţe de forţare se acumulează în organismul uman, care n-are capacitatea să le descifreze şi astfel apare riscul dezvoltării unor boli precum diabetul sau cancerul“, spune Camelia Bratu, cercetător. O bună modalitate de a evita roşiile tratate cu hormoni de creştere este alegerea de pe tarabă a celor care încă mai au ciorchine sau coroniţă verde.