Cum s-a schimbat felul în care muncim în doar două săptămâni

În doar două săptămâni, de la apariția primelor cazuri de COVID-19 pe teritoriul României și intrarea în scenariul I de dezastru, apoi trecerea galopantă la al II-lea și al III-lea, modul în care angajații români muncesc s-a schimbat radical. Pentru a evita răspândirea virusului și, implicit, pentru siguranța populației, românii, cu mici excepții au început să muncească de acasă.

Rețelele de socializare abundă în postări despre cum e să îți îndeplinești taskurile de la muncă remote, cu pauze de lectură și tururi virtuale oferite de marile muzee ale lumii. Înainte de această pandemie, „timpul avea răbdare cu oamenii”. Nimic nu prevestea o eventuală criză, deși, Italia - afectată grav de răspândirea acestei pandemii, se află la doar 1000 de kilometri distanță de țara noastră. 

Există șanse ridicate ca țara noastră să-și revină, urmând exemplul Chinei, țară în care în ultimele zile nu s-a mai înregistrat niciun caz de îmbolnăvire. Până atunci, urmând parcă firul unei istorii contrafactuale –  de tipul „ce-ar fi fost în România dacă COVID-19 nu ar fi existat”, iată cum își imaginau experții că vor evolua lucrurile în țara noastră: 

Spațiu de birouri cu servicii încorporate

Previziunile în legătură cu evoluția clădirilor de birouri erau mai mult decât optimiste. Pornind de la ipoteza că angajații marilor corporații și multinaționale pierd resurse de timp și răbdare pentru ca după o zi de muncă să ajungă la un restaurant, o terasă, un muzeu sau o galerie de artă,  granițele dintre viața profesională și cea personală ar fi devenit tot mai estompate, potrivit experților în businessuri integrate, cum ar fi vizionarii de pe piața spațiilor de birouri din România. 

În acest sens, dacă, de exemplu, lucrezi în Pipera, o soluție ar fi fost să ai în apropierea locului de muncă facilități de lifestyle, ceea ce, de altfel, se și întâmplă, dar cu pași timizi. Practic, să ai la un minut distanță de locul unde lucrezi o sală de fitness, galerii de artă și restaurante care acoperă chiar și nevoile celor mai exigenți clienți, care preferă sushi în locul pilafului de orez, vită argentiniană în locul unui șnițel și o salată de rucola cu mozzarella și semințe în locul tradiționalei salate cu ceapă, roșii și castraveți. Iată premisele unui scenariu care s-ar putea concretiza, dacă România va traversa cu bine această perioadă tulbure, cu numeroase implicații economice și sociale.

Credite pentru Prima Casă pentru tineri

La finalul lunii februarie 2020, după îndelungi așteptări și fake news potrivit cărora programul ar fi fost sistat, s-a dat startul la Prima Casă, un proiect cu tradiție, conceput pentru a veni în ajutorul tinerilor care-și doresc să se așeze la casa lor, cu un avans de numai 5 la sută din costul total al a unei locuințe. 

În acel context, Ministerul Finanţelor a anunţat că începe să distribuie cele 2 miliarde de lei alocate programului. Dezvoltatorii imobiliari au luat în considerare că cererea va fi foarte mare, băncile s-au organizat și au regândit condițiile de acordare a unui credit, venind cu oferte proprii de credite ipotecare, la costuri similare. 

Probabil și tu te-ai gândit, dacă nu deja ai făcut acest pas, să mergi la bancă, să-ți faci o simulare de creditare și deja să te fi gândit ce tip de faianță alegi pentru bucătărie și cum îți vei amenaja în living un colțișor pentru lectură. După răspândirea epidemiei, tinerii care nu au făcut demersurile necesare pentru a-și achiziționa un apartament e posibil să-și fi reconsiderat planul inițial. Motivele sunt lesne de anticipat: deciziile pripite într-un context tulbure sunt riscante, iar posibilitatea ca prețurile locuințelor să scadă e destul de mare.

Indiferent de previziunile vizionarilor din domeniul economic și de predicțiile sociologilor în contextul actual, realitatea poate întrece orice așteptări.