Cum se formează un incendiu de pădure. Ce este focul alergător și unde e zona cu cel mai mare risc din România

Grecia, Turcia, Italia sunt țări care se confruntă în această perioadă cu incendii de pădure care pun în pericol viața localnicilor din zonele și regiunile respective, care au dat peste cap turismul din zonă și chiar stabilitatea economică a regiunilor. Flăcările pârjolesc totul în cale și amenință să se extindă inclusiv în zonele locuibile. Un motiv pentru care în Turcia, de exemplu, din anumite zone localnicii au fost chiar evacuați. Este normal să ne întrebăm cum se formează un incendiu de păsure și care sunt riscurile să apară și la noi în țară astfel de fenomene (le-am putea spune naturale, dar de cele mai multe ori sunt o consecință a neglijenței umane).

Un  incendiu de pădure se formează din mai multe cauze, însă vina cea mare o au oamenii. Flăcările pot izbucni de la o țigară aprinsă aruncată pe geamul mașinii sau de la un foc de tabără lăsat nesupravegheat, peste care a bătut vântul și a împrăștiat în aer jar aprins. Incendiul de pădure poate apărea și în urma unor furtuni cu fulgere ce aprind copaci, frunze, tufișuri etc. Nu în ultimul rând, o pădure poate lua foc și spontan din cauza căldurii excesive care aprinde vegetația uscată. Valurile de căldură, seceta și schimbările climatice ciclice pot avea, de asemenea, un efect dramatic asupra riscului de incendii. 

Și intenția criminală este cauza multor incendii, căci există persoane care pun foc intenționat ori în pădure, ori vor să distrugă o cabană, o casă etc.

O altă cauză a izbucnirii unui incendiu care se răspândește apoi în pădure o reprezintă folosirea în natură a unor echipamente și utilaje cu probleme tehnice sau de funcționare, care pot produce scântei sau un scurtcircuit.

O cauză mai puțin luată în considerare dar totuși posibilă o reprezintă existența cioburilor de sticlă ce reflectă lumina soarelui și acționează precum o lupă care concentrează lumina și căldura pe tot ce înseamnă vegetație uscată. Iată un lucru în plus la care să te gândești atunci când îți vine să arunci vreo sticlă de suc prin pădure. 

Odată ce a izbucnit, focul se răspândește rapid din cauza vântului care îl alimentează cu oxigen și care poartă până departe resturi incandescente.

Prin urmare, principalele cauze ale formării unui incendiu de pîădure sunt naturale (trăsnet sau autoaprindere), accidentale (arcurile electrice la rețelele de medie și înaltă tensiune, produse în perioadele cu vânt puternic; - arcurile electrice produse la contactul captatorilor locomotivelor electrice cu rețeaua de contact; - scântei produse de defecțiunile la autovehiculele sau de incendiile la acestea; - defecțiuni ale instalațiilor și mijloacelor utilizate în exploatarea sau întreținerea pădurilor; - defecțiuni sau erori în procesele economice care utilizează focul în zona pădurilor pentru diferite scopuri (producerea mangalului etc.); - muniții trasoare, incendiare sau de iluminare care ajung în zona pădurilor ca urmare a tragerilor în poligoane, în perioadele secetoase etc.) și neglijența oamenilor. 

Tipuri de incendii de pădure

Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, există mai multe tipuri de incendii de pădure.

Incendii de coronament

Incendiile de coronament (se manifestă la nivelul coroanei arborilor și au loc în general în păduri de rășinoase. Incendiul, în acest caz, se transmite de la arbore la arbore cu viteze care depind de viteza vântului. Acest tip de incendiu are forma unui zid de foc și înaintează pe deasupra pădurii sub forma unui val uriaș. Viteza de înaintare lentă poate fi de 8 m pe oră, iar cea mai mare poate fi de până la 25 de km pe oră).

Incendii de litieră

Aceste incendii (focul alergător) cuprind resturile organice de la suprafața solului (frunze și ramuri uscate), dar și vegetație existentă de mici dimensiuni (arbuști, mușchi, licheni, etc). Dezvoltarea acestui tip de incendiu depinde în foarte mare măsură de gradul de uscăciune a vegetației aflate pe solul pădurii, de viteza și direcția curenților de aer dar și de eventualele obstacole naturale existente.Aceste incendii sunt lente sau rapide. Cele lente înaintează în direcția vântului, cu viteză redusă. Câțiva zeci de metri pe oră. Flacăra atinge o înălțime de la 0,1 m până la 2,3 metri sau chiar mai mult, iar zona pârjolită are o formă ovală. Incendiile de litieră rapide înaintează cu și un kilometru pe oră, iar în acest caz arde atât vegetația moartă, cât și cea vie aflată pe sol. Flacăra depășește 2 metri în înălțime.

Incendiile subterane (de sub pătura de frunziș)

Aceste incendii de pădure izbucnesc mai ales în zonele unde s-au efectuat exploatări forestiere și există rădăcini putrede care ard în interiorul solului. Acest foc se manifestă prin degajări mari de fum, au o durată mare de timp, arderea este fără flacără, dezvoltă focare multe, iar arderea are loc la adâncimi de aproximativ 1-1,5 metri. Viteza de răspândire este mică, rar ajunge la 1 km în 24 de ore.

Incendii combinate

Acestea sunt cele de sub pătura de frunziș, de litiră și coronament și apar de obicei în pădurile tinere de rășinoase.

Zone de risc în România. Raed Arafat, despre cum se sting la noi incendiile

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a declarat la Digi24 că, în România, cel mai adesea incendii de pădure apar în Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Aici intervenția pompierilor se face cu mașina de incendii forestiere sau cu elicopterul. Iată cele mai importante precizări ale lui Arafat:

„Anul acesta am introdus primele mașini de incendii de pădure, care au accesibilitate mai bună. N-am dotat cu vreo 30 de mașini. Există un proiect de dotare cu ATV-uri mai mici pentru drumurile de pădure, ca să poată intra acolo tot pentru incendiile de pădure”.

”Turcia a făcut o solicitare prin mecanismul de protecție civilă europeană și aici premierul, președintele, toată lumea a fost de acord să înaintăm o ofertă, numai că la noi mecanismul nostru de stingere, avionul nostru militar a mai fost trimis în Grecia, este unul care nu ia apă de la mare, cum sunt avioanele clasice de stingere și care le-au solicitat ei.

Este un avion care folosește un sistem de cutii, fiecare cu câte 1.000 de litri care se umple la sol, după care se încarcă și avionul aruncă între 5 și 6 tone de apă, cu retardant (engl. – agent chimic folosit pentru stingerea sau încetinirea răspândirii focului – n.red.), cu tot ce trebuie de sus, după care se întoarce, umple altele.

Pădurea noastră nu este lângă mare. Dacă era Grecia, Italia, Turcia, unde pădurile sunt în zona mării, acolo clar că mai eficient e un avion care se umple de la mare în timpul zborului.

La noi, pentru Parcul Domogled, dacă vrei să umpli de la mare atunci nu mai faci nicio misiune, pentru că ai de zburat mult”, a mai declarat Raed Arafat la Digi24.