Curtea de Apel constată că Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii

Curtea de Apel Bucureşti a constatat calitatea de colaborator al Securităţii pentru Traian Băsescu. Decizia poate fi atacată în instanţă. Fostul preşedinte Traian Băsescu a anunţat, vineri, că va contesta sentinţa Curţii de Apel Bucureşti, afirmând că ceea ce a făcut el nu poate fi etichetat ca fiind colaborare cu Securitatea. În plus, a argumentat că la vârsta pe care o avea atunci, 21 de ani, era necopt şi nu conştientiza perfect care sunt situaţiile în care se implica.

Curtea de Apel Bucureşti a constatat calitatea de colaborator al Securităţii pentru Traian Băsescu, însă fostul preşedinte al ţării contestă vehement acest lucru şi este hotărât să atace decizia. ”Admite acţiunea. Constată calitatea de colaborator al Securităţii în privinţa pârâtului Băsescu Traian”, este sentinţa pronunţată, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, lucru pe care, de altfel, Traian Băsescu intenţionează să îl şi facă. 

Dosarul în care CNSAS cere constatatea calităţii de colaborator a lui Băsescu a fost înregistrat la sfârşitul lunii mai, la Curtea de Apel Bucureşti. Colegiul CNSAS a aprobat Nota de constatare care conţine descrierea documentelor găsite în diverse dosare despre Traian Băsescu, copii ale notelor informative, atât olografe, cât şi cele redactate de ofiţerul de Securitate în urma discuţiilor cu ”sursa”, istoricul dosarului şi corespondenţa dintre diverse instituţii.

Traian Băsescu a negat vehement acuzaţiile 

De la momentul depunerii dosarului, în presă au apărut numeroase documente referitoare la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea, inclusiv nume ale celor despre care ar fi dat infiormări sub numele de cod Petrov.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat că nu există un angajament semnat de el nici în dosarul inscripţionat cu numele său şi nici pe microfilmul dosarului. De asemenea, nici în dosar şi nici pe microfilm nu există documente scrise de el sau chitanţe care să reprezinte plăţi efectuate de fosta Securitate către el şi prin care s-ar fi putut atesta calitatea de colaborator. El a negat că ar fi dat Securităţii informaţii sub numele Petrov la ultimul termen, în 5 septembrie.